Predecesorii sai, Bart Maas si Paul Ogborn, au avut mandate neobisnuit de scurte pentru o pozitie de acest nivel (de circa un an fiecare), ceea ce nu a impiedicat insa BAT sa isi creasca permanent profitabilitatea. Consultantii sustin insa ca pe termen lung este foarte importanta si amprenta celui care conduce afacerea. Codrut Pascu, seful biroului local al companiei de consultanta de management Roland Berger, sustine ca pentru determinarea aportului managerului trebuie avuta in vedere masura in care au fost atinse obiectivele (de crestere a cotei de piata, profit, fluxuri de numerar), dar mai ales modul cum a evoluat compania in comparatie cu competitorii directi si cat de pregatite sunt companiile respective pentru a face fata situatiilor dificile.

“Cresterile sectoriale au dus la extinderea firmelor fara a-si pune la punct un model operational sustenabil. Atunci cand piata crestea, putini s-au gandit sa-si eficientizeze nivelul si structura costurilor, aprovizionarea sau portofoliul de clienti”, spune Pascu. Radu Furnica ofera chiar un exemplu de companie unde s-a vazut amprenta managementului: Renault – Dacia. Fabrica Dacia de la Pitesti a obtinut intre 2006 si 2008 un profit cumulat de aproximativ 300 de milioane de euro, devenind un important centru regional pentru grupul francez Renault, cel care cumparase fabrica aflata in pragul falimentului in anul 1999. Performantele financiare ale Dacia au depasit in fiecare din ultimii trei ani pe cele ale Renault la nivel international.

Chiar si in 2008, cand profitabilitatea fabricii a scazut la jumatate (3% marja a profitului net, fata de 6% in 2007, pe fondul opririi productiei pentru mai mult de o luna si a unei greve de mai multe saptamani), Dacia a ramas un pilon important al strategiei Renault. Francezii au avut anul trecut afaceri cumulate (pe langa Dacia sunt incluse si importatorul Renault Nissan Romania, dar si o fabrica de cutii de viteze, un centru de export si un centru tehnologic) de aproximativ 3 miliarde de euro, fiind din acest punct de vedere intre cele mai mari grupuri straine cu activitati in Romania, dupa austriecii de la OMV, proprietarii Petrom si kazahii de la KazMunaiGaz, proprietarii Rompetrol.

Omul care a condus operatiunile locale ale Renault dupa 2003 a fost François Fourmont, un inginer francez al carui scop principal a fost pregatirea din punct de vedere tehnic a fabricii de la Pitesti pentru a incepe, in 2004, productia Logan. Fourmont ii urmase in functie unui alt francez, Christian Estève, al carui job a fost din multe puncte de vedere mai dificil - concedierea a aproape jumatate din angajati si schimbarea filosofiei de productie romaneasca “merge si asa”, masuri in urma carora fabrica Dacia a devenit un etalon de eficienta in cadrul Renault.

Marile profituri

Insa cele 300 de milioane de euro profit pe care Renault i-a facut in trei ani la Dacia au fost obtinuti doar intr-un singur an de fiecare dintre cei doi mari operatori de telefonie mobila, Orange si Vodafone. Cu profituri de peste 300-400 de milioane de euro si marje ale profitului net de 25%-30%, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finante, operatorii de telefonie mobila au fost pe primele locuri, depasind chiar si gigantul Petrom, liderul incontestabil al ultimilor ani. “Industria de telecomunicatii este inca deosebit de profitabila din pricina lipsei concurentei”, crede analistul Dragos Cabat, presedinte al Asociatiei Analistilor Financiari (CFA) din Romania.

Situatia este pe cale sa se schimbe insa, avand in vedere ca anul acesta gradul de penetrare a telefoniei mobile a trecut deja de 130%, conform datelor Autoritatii Nationale de Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM). In aceste conditii, lupta pentru profitabilitate pare ca se va da tot mai putin in segmentul convorbirilor, unde tarifele s-au redus considerabil, si mai mult in ceea pe priveste serviciile de date. „Cresterile organice raportate de Orange Romania in 2008 au fost determinate de cresterile extensive ale bazei de clienti. Unul dintre proiectele strategice a fost dezvoltarea accelerata a retelei de broadband mobil care a avut ca rezultat cresterea ratei de adoptie a serviciilor de internet mobil in randul clientilor”, spune Thierry Millet, care din primavara este CEO al Orange Romania.