Ce pasiuni exclusiviste au milionarii României: de la vacanţe la Polul Nord şi vânătoare în Africa, la Formula 1 şi călătorii în spaţiu

Autor: Ioana Mihai-Andrei Postat la 16 septembrie 2013 6195 afişări

Mureşeanul Orlando Szasz a muncit vreme de 17 ani să construiască şi să dezvolte Renania, iar de anul trecut s-a retras de la conducerea companiei. Îşi împarte acum timpul între pasiunile sale - călătoriile şi Formula 1 - şi activitatea de business angel. Şi pentru alţi oameni de afaceri călătoriile, sporturile cu motor sau fără ori expediţiile la pol sunt şi surse de inspiraţie pentru arena mediului de afaceri, dar şi veritabile “manuale”, cu învăţăminte despre sportivitate, curaj şi inventivitate.

ADRENALINA ÎN DIVERSE FORME

Orlando Szasz nu este însă singurul român care dedică timp şi resurse pentru pasiunile sale. Cel mai bogat om din România, Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, este cunoscut datorită pasiunii sale pentru vânătoare. Imperiul de la Zimnicea cuprinde, la 15 kilometri de oraş, un domeniu de 11.000 de hectare, unde Niculae vânează iepuri şi mistreţi. Merge la vânătoare cu foşti colegide-ai săi din echipa de fotbal, pe care i-a şi angajat între timp. În rest, rareori invită pe cineva la vânătoare, dintre cei mai apropiaţi prieteni. Spune că nu îi place să organizeze vânători: „Orice fac, eu fac doar pentru mine„.

De câţiva ani, Ioan Niculae nu se mai bucură de pasiunea sa doar în România, iar concediul de vară şi-l petrece la mii de kilometri distanţă, în Africa, unde împuşcă antilope sau rinoceri. O excursie de zece zile în Africa îl costă pe miliardar mai bine de 10.000 de dolari, preţul unui trofeu variind între 200 şi 5.000 de dolari, potrivit informaţiilor disponibile pe site-urile de profil. La întoarcerea din Africa, Niculae  primeşte cel mai mare trofeu, pe care îl păstrează în colecţia sa personală. Presa vehiculează şi informaţii referitoare la achiziţia unui TAB casat de armată pe care îl foloseşte în jurul cabanei de vânătoare de la Zimnicea, unde îşi petrece weekendurile.

Un alt antreprenor, timişoreanul Romeo Dunca, care a clădit Dunca Expediţii dar are şi alte divizii de afaceri, este cunoscut şi prin prisma realizărilor sale sportive. A participat la raliul Dakar, a urcat pe Himalaia, a mers pe schiuri până la Polul Nord, a obţinut un titlu naţional la snowmobile şi s-a plasat pe locuri fruntaşe în cursa de motocros enduro Romanics. Romeo Dunca este primul român care a participat, în ianuarie 2005, la celebrul raliu Dakar şi a terminat competiţia pe locul 79, într-o cursă în care au luat startul 230 de motociclişti şi pe care au termi-nat-o 104, înregistrându-se şi două decese.

De altfel, duritatea cursei a fost criticată la acea vreme nu numai de Vatican (L’Osservatore Romano: „o afişare vulgară de putere şi avere în locuri unde oamenii continuă să moară de foame şi sete„), dar şi de cântăreţi precum francezul Renaud, cu melodia „500 connards sur la ligne de depart„. Dunca a început la rându-i să se pronunţe nu foarte favorabil asupra raliului chiar din timpul competiţiei, vorbind de stres, oboseală şi duritate, precum şi de faptul că niciun premiu bănesc nu merită efortul depus pentru a ajunge la sfârşitul cursei. „Este o afacere din care câştigă organizatorii şi pierd competitorii„, spunea motociclistul Dunca, pe care întreaga „distracţie„ numită Dakar l-a costat 50.000 de euro, reprezentând valoarea motocicletei, costurile deplasărilor, taxele şi plata pentru mecanic şi maşina de intervenţie.

În primăvara anului următor, în 2006, Romeo Dunca a participat, alături de medicul Horia Colibăşanu şi alţi şapte alpinişti străini, la o expediţie pe vârful Manaslu din Himalaya, al 8-lea al lumii, cu 8.163 de metri. Horia Colibăşanu, care a urcat şi pe K2, socotit cel mai dur vârf al lumii, a ajuns în vârful Manaslu, iar Dunca a urcat până la 8.012 metri, singur, după ce alpiniştii experimentaţi au coborât. În relatarea postată pe site-ul expediţiei, Dunca sublinia diferenţele dintre alpinismul la acest nivel de performanţă şi restul disciplinelor extreme.

„Dacă în enduro a nu putea este egal cu a nu rămâne în urmă (pentru că restul coechipierilor îl ajută, n.red.), în alpinism a nu şti este egal de multe ori cu a te prăbuşi ori a-ţi pierde viaţa. Am mers singur la 8.000 de metri, pentru că am fost suficient de nebun s-o fac„, spunea Dunca, care îşi inventariază greşelile: plecatul de unul singur pe un drum pe care nu-l cunoştea, urcatul la înălţime fără oxigen şi experienţă, escaladarea unui perete de gheaţă cu o înclinaţie de 75 de grade, noaptea, deplasarea în vânt, la minus 35 de grade Celsius.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/ce-pasiuni-exclusiviste-au-milionarii-romaniei-de-la-vacante-la-polul-nord-si-vanatoare-in-africa-la-formula-1-si-calatorii-in-spatiu-11336679
11336679
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.