Călăria sau iachtingul sunt sporturi scumpe, strict private, remarcă oficialul. „Dacă se organizează o regată de iahting pe Siutghiol, n-o să vedeţi decât rudele, prietenii şi câţiva gură-cască veniţi pentru prima dată. La fel şi călăria: nu e încă un sport de masă. Noi am început în ultimii patru ani să construim o imagine astfel încât toate competiţiile noastre importante sunt filmate şi transmise online, gratuit. Sunt şi anumite posturi de televiziune private care preiau aceste filmări, mai ales locale, dar cele mari sunt interesate în principal de rating, iar interesul nu e încă suficient de mare.” Cu toate acestea, România a devenit locul de organizare a unui număr mare de concursuri şi prezentări. „Noi oferim sprijinul tehnic la competiţii, pentru că rolul unei federaţii nu este de a organiza competiţii. Sunt firme specializate, iar echipa care organizează concursul de la Floreşti (Cluj) este fenomenal de bună. În afară de concurs, ei organizează şi lucruri pentru public, un show cu demonstraţii cu cai, cascadori, flăcări şi altele”, spune Sorin Săveja. „La Floreşti are loc şi un campionat balcanic de atelaje – unde suntem în primele şase echipe din lume – şi avem şi concurs complet, pe teren variat. Organizatorul are un club şi la Sighişoara, dar acolo nu avea deschiderea pe care o are lângă Bucureşti; aici, dacă e vreme frumoasă, sunt 20-30.000 de oameni.”

În luna septembrie va avea loc o competiţia şi la Herneacova, în Timiş, unde vor participa 350 de cai iar valoarea premiilor se va ridica la 200.000 de euro. Competiţiile sunt clasificate pe stele, în funcţie de cât de mari sunt premiile, explică Sorin Săveja. Spre exemplu, la Grand Prix (o singură probă) premiul este de aproximativ 50.000 de euro, în vreme ce la Herneacova vor fi două săptămâni de competiţie.

Echitaţia, tradiţie uitată şi nou sport naţional

Din calculele realizate pentru acest material, rezultă că numărul centrelor de echitaţie din România se ridică la 140-150, majoritatea fiind amplasate în centrul ţării şi în zona de vest. Surprinzător, în Dobrogea se găsesc puţine centre de acest fel, deşi mai multe judeţe din regiune se află în topul celor mai mari rezerve de cabaline.

Un exemplu este Centrul Ecvestru Husar din Slănic, un centru de mărime medie. Investiţia de până acum a fost una relativ mică, de 30.000 de euro în ultimii cinci ani. Cu toate acestea, Centrul Ecvestru Husar deţine 22 de cai, dintre care doi mânji de o lună. „Costurile de îngrijire a cailor diferă în funcţie de sezon”, spune Alexandru Gaftoi, reprezentantul centrului. „Marele nostru avantaj este că începând cu sfârşitul lunii mai şi până la sfârşitul lunii octombrie caii stau pe păşune, deci nu trebuie să cumpărăm furaje”, explică Gaftoi. Mai exact, costul pentru un cal se ridică la 300 de lei pe lună în timpul verii şi 500 de lei pe lună în timpul iernii.

Echitaţia e un sport scump, iar profitabilitatea este în relaţie directă cu ciclurile economice. Faptul că în ultimii cinci ani economia a fost în creştere constituie principalul motiv pentru care au apărut tot mai multe centre de călărie, spune Alexandru Gaftoi. Tot el spune că, în plus, „echitaţia a primit tot mai mult spaţiu în media în ultimii ani, ceea ce a ajutat la creşterea notorietăţii acesteia”.

Alexandru Gaftoi este de părere că o astfel de afacere poate fi profitabilă atât timp cât managementul este unul realist şi creşterea businessului se face treptat. „Dacă începi cu cai de 3.000-4.000 de euro, evident că îţi va fi foarte greu să amortizezi investiţia. Dacă dedici mult timp educaţiei cailor, există variante care îţi permit să menţii costurile jos şi evident să ai profit. Noi am început cu cinci cai gidrani cumpăraţi din herghelie de stat, de la Tuluceşti, atunci când s-a hotărât desfiinţarea acestei unităţi. A fost foarte mult de lucru cu ei, pentru că erau nişte cai complet needucaţi, dar acum sunt perfecţi pentru turism ecvestru”, spune reprezentantul Centrului Ecvestru Husar. „De asemenea, avem încă mulţi cai ce nu sunt de rasă, pentru care nu a fost nevoie de o investiţie foarte mare şi care sunt uşor de întreţinut, nefiind deloc pretenţioşi. Şi ei îşi fac treaba foarte bine şi aduc la fel de multă bucurie călăreţilor începători ca şi un cal de multe mii de euro. Un alt element care ne ajută să fim profitabili, este aşa cum am mai spus, faptul că putem arenda foarte mult teren şi caii pot păşuna în timpul verii.”