Partea cea mai delicata, si de care s-a vorbit probabil cel mai mult, a fost politica - pe de o parte, riscul electoral greu de abordat de orice guvern confruntat cu ideea de a da afara oameni sau de a taia salarii (si care, de fapt, a si intarziat cu un an si jumatate inceputul "ajustarilor", cum le spune FMI, intarziere ce s-a razbunat in majorarea TVA de pe o zi pe alta), pe de alta parte, riscul ca Guvernul sa cada, doborat ori de opozitie, ori de presiunea strazii. Stabilitatea leului, rezuma Florian Libocor, economist-sef al BRD, este rezultatul comportamentului economiei, al evolutiei mediului politic ("functionalitate, chiar daca a fost <volatilitate> mare", spune el), cat si, in mod esential, respectarii angajamentelor externe, avand in vedere ca acordul cu FMI nu a fost intrerupt.

Lunile trecute a plouat cu declaratii ale analistilor straini, care preziceau crize de neincredere ale investitorilor si deprecieri ale leului, uneori chiar si cu procente concrete, daca Guvernul ar fi cazut. Nu s-a intamplat asa, iar desi anul 2010 a furnizat destule momente descumpanitoare de incoerenta legislativa (votarea reducerilor de TVA imediat dupa majorarea TVA, promisiunile si razgandirile din jurul Ordonantei 50), stabilitatea politica a existat "si trebuie remarcat faptul ca niciun investitor de calibru nu a parasit Romania pana in prezent", adauga Lucian Anghel de la BCR.

Cum va fi in 2011 din aceste puncte de vedere? Dan Bucsa, economistul-sef al Bancpost, considera ca "instabilitatea politica va continua, cu pretul tergiversarii proiectelor legislative", insa adauga ca "pietele nu mai ataseaza o probabilitate ridicata caderii Guvernului actual, fapt vizibil din influenta redusa pe care au avut-o ultimele motiuni de cenzura asupra cursului de schimb".

Cristian Geanaliu, director de trezorerie la GE Garanti Bank, aduce in discutie si un factor practic, notand ca stabilitatea cursului vine din faptul ca Ministerul Finantelor a imprumutat euro, bani pe care a trebuit sa-i vanda si sa obtina lei, iar "Banca Nationala a preluat o parte a lor si a vandut-o in piata, si cu scopul de a avea o volatilitate mica a cursului si implicit cursul valutar sa aiba o influenta mica in valoarea inflatiei". Incheierea cu bine a anului 2010, din punctul de vedere al acordului cu FMI, a crescut insa si interesul speculativ al investitorilor straini fata de titlurile in lei vandute de Finante. Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, considera ca randamentele la acestea vor scadea in continuare si recomanda investitia in toate tipurile de titluri emise de stat - certificate de trezorerie si obligatiuni.

Ramane de vazut insa cat va dura acest climat favorabil; in prima parte a anului, afirma Dan Bucsa de la Bancpost, factorii interni ar putea fi favorabili aprecierii leului - semnarea acordului de tip preventiv cu FMI si eventualul succes al emiterii de titluri de stat in valuta pe pietele internationale, care ar suplimenta oferta de valuta pe piata locala. Factorii externi negativi sunt insa dominati de calendarul foarte aglomerat de emisiuni de titluri de stat in zona euro, a caror valoare ar urma sa atinga circa 311 miliarde de euro. "Daca acest varf este depasit cu bine, impactul asupra euro (si, prin ricoseu, asupra leului) va fi redus", estimeaza Bucsa. Dintre factorii pozitivi, el mentioneaza cresterea economica din UE, in conditiile in care prognozele pentru 2010 au fost depasite constant si este de asteptat ca si in 2011 economia europeana sa creasca, sprijinita nu numai de exporturile catre Asia, ci si de cererea interna.