Rezervele valutare aflate la BNR au ajuns la sfarsitul lui decembrie la 32,4 miliarde de euro, comparativ cu 28,3 miliarde la sfarsitul lui 2009 - un salt semnificativ fata de nivelul de nici 17 miliarde de la sfarsitul lui 2005 sau mai putin de 10 miliarde de euro la sfarsitul lui 2004. Perna de valuta pe care sta BNR a fost apreciata de guvernatorul Mugur Isarescu drept "chiar excedentara", insa menita sa sustina credibilitatea statului in raport cu pietele externe, nu sa fie folosita in mod simplist pentru interventii pe piata spre a tine cursul in anumite limite. "Unii spun ca am mentinut deliberat o marja de fluctuatie a cursului intre 4,1 si 4,3 lei/euro, asa incat eu am replicat ca daca marja in care se misca leul este intre 4,1 si 4,3, atunci mie personal imi convine", a declarat Isarescu saptamana trecuta pentru Bloomberg.

"Leul a ajuns la un nivel de echilibru; este adevarat ca peste 4,3 BNR nu pare sa agreeze nivelul de curs si ca sub 4 lei/euro nu are momentan sanse si motive sa se intareasca, dar pentru 2011 tot in acest interval cred ca va fluctua cursul: 4-4,3", spune Florin Constantinescu, precizand ca "politicile Guvernului in ce priveste restructurarea bugetarilor, a cheltuielilor bugetare în general, precum si evolutia economica vor dicta asupra cursului".

Ideea unui nivel de echilibru este impartasita si de reprezentantii Intesa Sanpaolo Bank, care afirma ca "stabilitatea leului se datoreaza in principal lipsei de evenimente majore pe pietele financiare externe si interne, cu impact direct asupra cursului de schimb". In acelasi timp, "si nivelul ridicat al rezervei BNR si continuitatea acordului cu FMI au fost factori care au determinat o volatilitate mai scazuta a cursului de schimb".

Pana acum, judecand dupa ultima evaluare a FMI, nu sunt motive sa fie altfel nici de acum incolo, avand in vedere ca Guvernul a reusit, pe ultima suta de metri a lui 2010, sa-si faca temele fata de Fond: cu majorarea TVA, concedierile de bugetari si taierea investitiilor, statul s-a incadrat in plafonul de deficit fiscal de 6,8% din PIB, iar legea bugetului, legea salarizarii, legea pensiilor si Ordonanta 50 au iesit asa cum au dorit autoritatile. Pentru 2011 au ramas de rezolvat chestiunea arieratelor, a Codului muncii, restructurarea intreprinderilor de stat si, la un alt nivel, capacitatea de a atrage fondurile de la UE, ca alternativa la finantarile de la buget sau de pe pietele externe. Expertii FMI sustin ca masurile fiscale din 2010 ar fi in principiu deja suficiente pentru ca in 2011 sa nu mai fie nevoie si de alte corectii.