Pe cat de impartite sunt opiniile bancherilor in privinta atitudinii pe care o asteapta din partea bancii centrale, pe atat de mult difera si sperantele pe care si le pun in noul guvern si parteneriatul pe care acesta il va face cu BNR pentru a tine economia pe linia de plutire.

 

“Incertitudinea este totala”, sustine Florin Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica, enumerand printre necu­nos­cutele sale capacitatea Guvernului de a lua rapid masurile necesare pentru a sustine economia, eficienta acestor masuri, vointa de a reduce cheltuielile si a taxa consumul. Daca sirul cheltuielilor exagerate va continua, nu va fi bine deloc, completeaza Constantinescu, iar banca centrala nu poate face minuni in sustinerea leului nici chiar cu rezerva valutara mare de care dispune. Arbitrajistul de la Banca Carpatica este insa unul dintre cei mai optimisti analisti, avansand un nivel al cursului de 3,98 lei/euro la sfarsitul lunii iunie - o apreciere mai ridicata fiind prognozata doar de bancherii de la MKB Romexterra (cu un curs de 3,9 - 3,95 lei/euro la sfarsitul lunii iunie). In scenariul lui Florin Constantinescu, leul va atinge valoarea minima in raport cu euro undeva la sfarsitul lunii februarie sau in martie, “mergand pe ideea ca pana in luna mai trebuie sa platim datoriile scadente, iar Ministerul Finantelor si BNR se vor coordona astfel incat sa nu cumpere valuta la cel mai mare curs in aprilie sau mai”.

 

Daca “semnalele de pana acum din partea Guvernului sunt bune”, considera Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank, referindu-se la promisiunile de reducere a cheltuielilor bugetare, ramane de vazut cum vor fi aplicate masurile in acest sens. Potrivit primei schite de buget pentru 2009, deficitul fiscal ar urma sa se situeze la 2,5% din PIB - putin fata de circa 5%, la cat e estimat deficitul pentru 2008, dar tot mult dupa standardele UE sau ale FMI. Ulterior, din declaratiile premierului Boc, tinta ar urma sa fie de 2% din PIB, insa proiectul de buget nu a fost inca aprobat de Guvern.

 

Desi este de asteptat ca noul guvern sa incerce mult mai mult sa respecte criteriile de la Maastricht, totusi este greu de crezut ca va reusi sa reduca deficitul la mai putin de 2,5% din PIB, cu atat mai mult sa atinga tinta enuntata pentru deficitul bugetar consolidat (respectiv 1,7%), considera Ovidiu-George Dumitrescu de la OTP Bank. De fapt, adauga el, avand in vedere incetinirea puternica a cresterii economice prognozate pentru 2009, o redresare brusca a dezechilibrului bugetar din 2008 nici nu este de dorit. In ceea ce priveste evolutia leului, Dumitrescu anticipeaza ca vor exista doua varfuri de depreciere in 2009, datorate cheltuielilor energetice de sezon si importurilor facute pentru perioadele de Paste si Craciun. Astfel, in perioada ianuarie-martie leul va inregistra cea mai puternica depreciere, pentru ca al doilea varf sa apara undeva in octombrie-noiembrie. Prima jumatate a anului va aduce o volatilitate ridicata, cu posibile miscari de mare amplitudine in decursul unei zile, nu numai pentru euro/leu sau dolar/leu, ci si pentru valutele importante (lira sterlina, francul elvetian, yen). In al doilea rand, crede managerul de la OTP Bank, este posibil (desi nu la fel de probabil) sa existe un numar semnificativ de zile cu volume mici de tranzactionare, care este probabil sa coincida cu zilele cu volatilitatea cea mai mare.

 

O reducere semnificativa a deficitelor este improbabila si in viziunea Luminitei Runcan, directorul trezoreriei de la Banca Transilvania, in conditiile crizei economice globale; in opinia ei, deficitul bugetar s-ar putea apropia de 3% din PIB, in timp ce deficitul de cont curent ar inceta sa mai creasca. Pentru perioada ianuarie-martie, cursul ar urma astfel sa evolueze in zona 4,20-4,25, cu posibile derapaje spre 4,5 lei/euro. Pentru perioada aprilie-iunie 2009, Runcan prognozeaza cursuri medii in zona 4,08-4,13, pe fondul unor semne de stabilizare economica si politica.

 

Ce ar aduce de fapt aceasta stabilizare? Daca politica BNR isi va gasi sustinere in masurile adoptate de Guvern si va primi semnale clare in privinta intaririi politicii fiscale, banca centrala ar putea decide relaxarea politicii monetare, reducand dobanda cheie si/sau rezervele minime obligatorii, considera Georgiana Constantinescu de la Credit Europe Bank. Astfel de decizii ar ieftini costul finantarii si ar mari lichiditatea disponibila, incurajand in acest fel creditarea economiei reale si, implicit, sustinand cresterea economica. Deocamdata, banca centrala a decis in sedinta consiliului de administratie din ianuarie sa mentina constante atat nivelul dobanzii de referinta, cat si pe cel al rezervelor minime obligatorii. Prin aceasta decizie, BNR dovedeste ca ramane pentru moment principalul combatant in lupta cu criza, crede Lucian Anghel, economist-sef al BCR, care “spera” insa ca de-acum Guvernul va da o mana de ajutor in incercarea de a stimula investitiile si de a taia cheltuielile.

 

Deprecierea leului (care va ramane, in medie, peste 4 lei/euro tot anul, in viziunea lui Anghel) denota ingrijorarea fata de deficitul bugetar urias, in conditiile in care “despre cel de cont curent stim de multa vreme, nu a fost o surpriza sau un soc pentru nimeni”. Va fi greu de explicat Bruxellesului cum am ajuns sa avem un deficit atat de mare intr-un an cu crestere economica, asa cum am avut in 2008, puncteaza Anghel. In aceste conditii, banca centrala va reduce restrictiile mai lent decat ar fi facut-o in conditii normale.