Forta cu care leul s-a depreciat in primele saptamani ale anului, atingand cele mai scazute valori de la introducerea monedei europene, inlatura orice urma de optimism din partea bancherilor care au acceptat invitatia BUSINESS Magazin de a face prognoze pentru urmatoarele sase luni. Dupa ei, leul va continua sa cada abrupt pana la jumatatea anului, slabit de neincrederea strainilor in monedele din pietele emergente, dar mai ales de lipsa unui plan coerent pentru combaterea crizei ce se simte tot mai puternic in economia romaneasca.
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc de la ING Bank crede ca, de fapt, banca centrala nici nu urmareste ca prin interventiile sale pe piata valutara sa obtina o inversare a tendintei de depreciere pentru leu, ci incearca doar sa previna miscari prea ample ale cursului de schimb intr-o perioada prea scurta. In aceste conditii, economistul-sef al ING se plaseaza in tabara celor mai pesimisti dintre bancherii ce au raspuns demersului BUSINESS Magazin, anticipand ca moneda nationala ar putea atinge si varfuri de depreciere de 4,7 lei/euro si fara a exclude nici depasirea acestui nivel. De la premisa interventiilor limitate pe piata valutara pleaca si Melania Hancila de la Volksbank, pentru ca, spunea ea, “BNR nu pare dispusa sa intervina decat in caz de depreciere masiva intr-un interval de timp extrem de scurt”. In lipsa unor asemenea miscari, banca centrala va lasa cursul sa corecteze dezechilibrele din economie.
Interventiile bancii centrale pentru a sustine leul in momente delicate au devenit o obisnuinta in ultimii ani, in conditiile in care cursul a fost una dintre armele folosite de BNR in lupta cu inflatia. Rata inflatiei a scazut usor anul trecut fata de 2007, ajungand de la 6,57% la 6,3%, dar depasind pragul superior al intervalului tintit de banca centrala, de 3,8% plus/minus un procent. Pentru anul curent, prognozele discutate de ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, si guvernatorul BNR Mugur Isarescu prevad o inflatie medie de circa 5%.
Deprecierea de anul trecut si de anul acesta are insa ca efect cresterea preturilor, de la produsele importate si pana la serviciile de telecomunicatii, cu un impact semnificativ asupra cresterii inflatiei, anticipeaza Rozalia Pal de la UniCredit Tiriac Bank. Acum, nici nu a inceput bine anul si patronatele din industria alimentara au anuntat deja scumpiri generate de deprecierea leului (mai ales pentru categoriile alimentare unde depindem mult de importuri, cum ar fi carnea si laptele); acestea variaza in jur de 5-10%, dar urca la 25% in cazul carnii de porc, de exemplu.
“Reactia producatorilor ce spun ca vor majora preturile in masura in care leul se depreciaza e dovada unei judecati primare, la nivelul anilor ‘90, cand unii tarani scumpeau patrunjelul in piata agroalimentara pentru ca se scumpea dolarul”, taxeaza Adrian Vasilescu aceste anunturi. Viata a aratat, completeaza Vasilescu, ca daca rata de schimb are o anumita influenta asupra preturilor, e mai important procesul invers care are loc: “Preturile sunt cele care, in final, influenteaza mai drastic cursul de schimb”. Cursul este o supapa prin care se degaja o parte din presiunile ce apar atunci cand intre preturile solicitate si realitatea pietei apare o ruptura, spune el. Mai mult, consilierul guvernatorului BNR argumenteaza ca in conditiile in care este de asteptat ca in lunile ce vin cererea sa se restranga, nici producatorii nu au o marja de manevra prea mare: “raportul dintre cerere si oferta este o realitate pe care nimeni nu o poate ignora”. Rozalia Pal de la UniCredit Tiriac Bank este de aceeasi parere - pe termen mediu si lung, piata se regleaza prin mecanismul cererii si ofertei, deprecierea leului contribuind la diminuarea excesului de cerere si la scaderea presiunilor inflationiste alimentate de aceasta.
Reprezentantii directiei de trezorerie a MKB Romexterra Bank cred ca, dupa primele doua luni ale anului, ce vor fi marcate de presiuni puternice asupra leului (cu o depreciere pana la un maxim de 4,37-4,4 lei/euro in luna februarie), cursul de schimb ar putea fi folosit din nou ca ancora pentru inflatie - “urmand sa observam astfel o apreciere a leului pana in jurul nivelului de 3,9 lei/euro”. Acum, absenta bancii centrale din piata interbancara a fost marea surpriza a inceputului de an - cei mai multi dintre jucatori mizand in primele zile ale anului pe faptul ca banca centrala o sa intervina pentru a nu permite cresterea cursului de referinta cu mult peste pragul de 4 lei.
“Intr-o lume perfecta, ar fi de dorit sa nu existe astfel de utilizari ale cursului valutar”, spune Ovidiu-George Dumitrescu, analysis manager in Directia Capital Markets la OTP Bank, referindu-se
la perspectiva ca banca centrala sa se foloseasca si anul acesta de curs pentru a tine inflatia in frau. Totusi, avand in vedere actualul context international, Dumitrescu apreciaza ca banca centrala este indreptatita sa utilizeze toate instrumentele puse la dispozitie de lege pentru a asigura stabilitatea preturilor si, in masura in care aceasta nu contravine flagrant primului obiectiv, sa asiste cresterea economica. In aceste conditii, managerul OTP Bank anticipeaza ca leul ar putea ajunge pana la un maxim de 3,7 lei/euro in urmatoarele sase luni si ar putea sa coboare pana la un minim de 4,45 lei/euro, desi “nu este exclusa o iesire din aceste intervale”.
“Era evident ca nu poti avea dezinflatie sustenabila atat timp cat ai un deficit de cont curent foarte mare, care este un pericol permanent pentru curs”, replica Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank, sugerand ca BNR nu mai poate apara leul pentru a-l folosi ca ancora in lupta cu inflatia. In aceste conditii “nu putem spera la o crestere a cursului in perioada urmatoare”, spune economistul Raiffeisen, adaugand ca “riscurile pentru leu sunt foarte mari”. Intr-un scenariu “extrem”, Dumitru mizeaza pe un leu de maxim 4,5 lei/euro si un minim de 4,1 lei/euro in decursul urmatoarelor sase luni.
