“Cel mai probabil, maximul deprecierii va avea loc in primul trimestru al anului, tocmai pe fundalul acestei incertitudini si al lipsei unui semnal puternic din partea guvernului privind adoptarea unor restrictii fiscale si a unor politici salariale responsabile”, afirma Georgiana Constantinescu. In opinia ei, raportul euro/leu va fi la sfarsitul lunii iunie de 4,06 -4,11 lei/euro, in timp ce maximul atins in acest interval va urca la 4,4 lei/euro. In jurul aceluiasi maxim isi plaseaza asteptarile si Melania Hancila, directorul departamentului de cercetare si strategie de la Volksbank Romania: moneda nationala ar putea atinge pragul de 4,5 in primele luni ale anului, spune ea, urmand ca pe parcursul trimestrului al doilea sa urmeze o usoara corectie, pe masura ce politica monetara si fiscala se vor adecva conditiilor actuale. La sfarsitul lui iunie, leul ar urma sa fie cuprins, in viziunea ei, undeva in intervalul 4,05-4,1 lei/euro.

 

Un efect de ameliorare a tendintei de depreciere ar putea veni in urma incheierii unor acorduri de finantare intre statul roman sau BNR si Banca Centrala Europeana, Fondul Monetar International sau alte organisme internationale, crede Catalina Constantinescu, de la RBS Bank Romania, adaugand ca in opinia ei un acord cu FMI ar putea deveni fezabil oricand. Impactul unui asemenea acord - puternic disputat in lumea politica - ar limita deprecierea leului, crede Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist-sef al ING Bank, dar nu va inversa trendul de depreciere. Experienta Ungariei, argumenteaza el, indica intr-o prima faza intarirea monedei in cazul ajutorului de la FMI, urmata de o perioada de stabilitate si apoi de reluare a tendintei de depreciere. In cazul Romaniei, nu numai ca este probabil un acord cu FMI, dar fara un asemenea acord ne va fi foarte dificil in perioada urmatoare, sustine economistul ING: “Prin masurile pe care le impune un asemenea acord vom avea crestere sustenabila pe termen mediu”.

 

In ultima vreme, tot mai multe voci din mediul politic si economic reclama nevoia ca Romania sa inceapa discutiile cu Fondul Monetar International pentru incheierea unui nou acord. “Credibilitatea pe care o confera o evaluare din partea Fondului ne-ar ajuta sa obtinem un imprumut in conditii avantajoase, la costuri mai mici, de pe pietele externe”, spunea de curand Theodor Stolojan, prim-vicepresedintele PD-L, intr-un interviu acordat cotidianului Gandul. Nici premierul Boc nu exclude varianta unui imprumut de la FMI sau de la Banca Europeana pentru Investitii, in conditiile in care, cum spunea de curand, “este clar ca trebuie sa gasim o solutie pentru finantarea deficitului bugetar”. O solutie de acest fel ar trebui insa mai intai cautata la Uniunea Europeana, in caz ca se dovedeste ca este necesara, spune apasat Adrian Vasilescu, punctand ca atata vreme cat Romania este o tara europeana, acesta ar fi parcursul cel mai natural. Si aceeasi este si opinia presedintelui Traian Basescu, exprimata saptamana trecuta.

 

Garantarea finantarii externe cu o institutie internationala, in conditii de cost mai favorabile si, astfel, evitarea blocarii totale a activitatii de productie si a cresterii economice (asa-numita aterizare dura a economiei) poate fi considerata o pozitie precauta, care ar fi apreciata de catre investitorii straini, considera Rozalia Pal de la UniCredit Tiriac Bank. Aceasta ar avea un impact pozitiv si asupra cursului: un acord cu FMI ar aduce credibilitate sporita si ar putea restabili increderea in leu si in viziunea lui Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank, care crede ca un acord cu FMI ar putea aduce cursul inapoi spre 4 lei/euro. Florian Libocor, economist-sef al BRD, considera insa ca nu este necesara incheierea unui nou acord cu FMI, ci dezvoltarea unei relatii de tip consultativ, ce ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei.

 

Exista insa si perspectiva ca un acord cu FMI ar putea fi perceput nu numai ca o masura de siguranta suplimentara pentru Romania, dar si ca o ultima salvare a unei economii care in realitate e totusi departe de situatia Ungariei sau a Ucrainei. “Nu cred ca o sa semnam nimic cu FMI”, conchide Florin Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica - parere impartasita si de Melania Hancila de la Volksbank, care adauga ca nu

s-ar astepta la o revenire spectaculoasa a leului nici in cazul realizarii acestui scenariu.

 

Pana una-alta, dupa ce a tatonat in pasi marunti nivelul de 4 lei/euro in ultima saptamana a anului trecut, leul a trecut in forta de acest prag chiar din prima zi de tranzactionare a lui 2009, marcand mai apoi aproape zilnic cate un nou minim istoric. Intrata intr-o vrie fara precedent, moneda nationala a pierdut in primele doua saptamani circa 7% din valoare, in conditiile in care de-a lungul lui 2008 s-a depreciat cu putin peste 10%. Depasind rapid si cele mai pesimiste prognoze de la inceputul iernii, cand putini bancheri se incumetau sa anticipeze un curs peste 4,2 lei/euro, leul si-a gasit un moment de respiro doar in apropierea valorii de 4,3 lei/euro, strunit cel mai probabil de interventia bancii centrale.

 

“Din cauza previziunilor nu tocmai roz pentru Romania, interventiile BNR pe piata valutara au insa un efect pe termen foarte scurt”, considera Andrei Pislaru, dealer-sef la Bank of Cyprus, care apreciaza ca “zilele acestea, la jumatatea lui ianuarie-inceputul lui februarie, avem maximul de depreciere”.