Criterii de selecţie

Pentru Măriuca Talpeş, manager al Intuitext şi asociat al Softwin şi Bitdefender, timpul petrecut de mamă alături de copiii săi este resimţit la maximum de ambii, indiferent de cât de puţin este. "Încă spre deosebire de taţi, mamele sunt legate prin fire nevăzute de copiii lor, fire care nu se pot slăbi. Mamele întreprinzător sunt în general mai în armonie cu familia decât taţii întreprinzători. Când îţi iubeşti enorm familia şi îţi iubeşti şi meseria sigur găseşti timp să le echilibrezi. Eu în general dedic serile, weekendurile şi vacanţele vieţii de familie."

Gustul puterii şi cel al maternităţii sunt deopotrivă dătătoare de dependenţă, acesta fiind motivul principal pentru care femeile de carieră se luptă să se bucure cât mai mult timp de ambele. "Şi dacă ai apucat să guşti din reuşita profesională şi din bucuriile aduse de familie şi copii nu mai eşti dispus să renunţi la niciuna dintre ele. Vei face orice să le îmbini cât mai bine ca să poţi beneficia de ambele. Renunţând la carieră sau la rolul de mamă, nu faci altceva decât să renunţi la o parte din tine", spune Judith Kis, directorul de resurse umane de la Ambient.

Potrivit unei cercetări realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare economică (OECD), femeile din România petrec în medie 19 ore pe săptămână pentru îngrijirea copiilor, mult sub mediile înregistrate în ţări precum Olanda (48 de ore pe săptămână), Germania (35), Polonia (37) sau Marea Britanie (35). O explicaţie poate fi găsită şi în faptul că angajatorii din România sunt printre cei mai inflexibili atunci când vine vorba de a acorda angajaţilor posibilitatea să-şi facă propriul program. Aceeaşi organizaţie arată că în 84,5% dintre cazuri, angajaţii români sunt obligaţi să vină la serviciu după un program fix şi stabilit exclusiv de angajator. În ţările nordice, acolo unde statul este îndeosebi preocupat de încurajarea sporului natural şi de susţinerea mamelor în creşterea copiilor, lucrurile stau diferit. Spre exemplu, în Suedia şi Danemarca doar 36%, respectiv 43,5% dintre angajaţi trebuie să respecte un program de lucru impus de companiile pentru care lucrează, restul fiind liberi, într-o măsură mai mare sau mai mică, să-şi formeze propriul orar.

Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă femeile de carieră care au sau plănuiesc să aibă copii. O alta rezidă în faptul că unii angajatori consideră un copil ca pe un "handicap" al persoanei respective. Chiar dacă unele doamne s-au plâns că nu o dată au fost întrebate la interviurile de angajare dacă plănuiesc să rămână însărcinate sau dacă au copii, intervievatorii lăsând să se subînţeleagă că ar fi de preferat să nu existe un element care să le poată face indisponibile la un moment dat, în companiile mari, directorii de resurse umane sunt foarte atenţi la acest aspect. Tocmai pentru că sunt conştienţi că este o formă de discriminare şi, implicit, un motiv solid pentru a fi acţionaţi în judecată. "Cred că o companie este mai puternică în măsura în care are politici sociale solide vizibile prin practici de susţinere a angajaţilor în astfel de momente unice pentru ei. Îmi aduc aminte că nu o dată am fost în poziţia de a recruta colege însărcinate şi pe care le-am angajat şi fac parte din echipa noastră, atât în poziţii de management, cât şi de execuţie", spune Adela Jansen. Aceeaşi idee o susţine şi Oana Fărcăşanu, directorul de resurse umane pentru România, Bulgaria, Grecia şi ţările adriatice la Danone România. "Faptul că o candidată pentru angajare are sau nu copii nu este în niciun caz un criteriu de selecţie. De altfel, nici nu cerem o astfel de informaţie la interviuri, iar dacă aceasta ne este furnizată, nu este considerată ca relevantă în procesul de selecţie", spune aceasta.