În opinia acesteia, o mamă care munceşte opt ore pe zi nu este nici pe departe primul semn al unei tragedii, ci o situaţie normală, care poate fi gestionată cu uşurinţă astfel încât şi copilul să primească minimul necesar de atenţie. "Cel puţin patru ore pe zi, în fiecare zi, ar trebui să le rezervăm copilului. În plus, măcar o zi pe lună putem face în aşa fel încât toată ziua să fie dedicată numai lor", spune Stamate. Altfel, nu va dura mult până când copilul va deveni în mod autentic mai ataşat de bonă sau de bunică decât de mamă.

Astfel de sfaturi par simplu de urmat pentru doamnele care resimt foarte rar presiune la locul de muncă. Pentru celelalte, orice oră liberă este extrem de preţioasă tocmai pentru că este atât de greu de obţinut. În plus, dincolo de conştienţa faptului că prezenţa lor activă în viaţa copilului este crucială, se simt legate într-un fel inexplicabil de starea pe care le-o dă activitatea zilnică de la birou. Faptul că sunt un pion important în cadrul companiei, faptul că au putere şi dorinţa de a menţine sau chiar de a-şi spori statutul pentru care au muncit atâţia ani le fac să se revină cât mai repede la serviciu. Şi aceleaşi motive le fac adesea să se simtă vinovate că sunt atât de indivizibil legate de locul de muncă.

Doza de dependenţă

Nu sunt puţine cazurile când aceste femei s-au întors la birou şi la două săptămâni de la naştere, argumentând că, pur şi simplu, nu mai aveau "stare" acasă, dar, cel mai frecvent, pauza este de câteva luni, cel mult şase. "În general, femeile în poziţii de management stau în concediu de maternitate aproximativ şase luni. Însă acest lucru depinde de fiecare dintre noi. Am colege care stau un an, altele care preferă şase luni sau mai puţin", spune Adela Jansen, director executiv de resurse umane la BRD Groupe Société Générale. Motivele pentru care o femeie alege o anumită perioadă de timp sunt determinate de mai mulţi factori, pornind de la dificultatea înlocuirii unui angajat în poziţie de management, reglementările legislative din domeniu, dar şi o anumită doză de "dependenţă de acţiune a multora dintre noi, care ne face să dorim să fim în mijlocul lucrurilor, să fim active şi să nu pierdem contactul cu organizaţia".

Spre deosebire de doamnele aflate în poziţii cheie, care aleg să stea mai puţin acasă, Jansen spune că angajatele din poziţii de execuţie tind să stea acasă perioada maximă reglementată de lege. Dintre cei aproximativ 9.200 de angajaţi ai BRD, 70% sunt femei. Dintre acestea, în fiecare an, 10% se află în concediu de maternitate. Adică aproximativ 600 de persoane. După cum susţine Adela Jansen, numărul lor a crescut din 2009, când a fost introdusă indemnizaţia de 85% din salariu (dar nu mai mult de 3.400 de lei), extrem de avantajoasă pentru doamnele aflate în concediu de maternitate. "Poate şi din cauza incertitudinilor, femeile s-au simţit mai în siguranţă să opteze în această direcţie, mai ales având în vedere legislaţia în vigoare şi previziunile momentului 2009, potrivit cărora situaţia economică s-ar redresa în cel mult doi ani", completează directoarea de resurse umane de la BRD.