Cardul de credit şi ovedraftul au devenit cele mai folosite instrumente de creditare. Peste 3 milioane de români datorează 1,6 miliarde de euro

Autor: Razvan Muresan Postat la 01 februarie 2015 6017 afişări

Ultimii cinci ani de criză au dus la triplarea datoriilor acumulate de români prin carduri de credit şi descoperiri de cont. Fenomenul a căpătat amploare atât datorită nevoilor financiare urgente ale clienţilor, cât şi interesului băncilor de a vinde produsele cu cel mai mic grad de risc şi cu cele mai mari dobânzi din piaţă.

Oficialii de la UniCredit Ţiriac Bank au constatat că overdraftul vizează mai ales acoperirea unor nevoi personale curente nedefinite legate de cheltuieli neprevăzute sau de coşul zilnic, iar încasarea în cont a salariului, precum şi sumele relativ mici acordate prin overdraft conduc la un flux de evaluare şi contractare rapid.

Segmentul descoperitului de cont s-a dezvoltat recent şi pe seama nevoii de cash şi în segmentul de pensii, unde bancherii spun că are un grad de penetrare ridicat, mizând pe riscul de neplată relativ scăzut aferent acestei categorii sociale. Asta a determinat băncile să acorde facilitatea de descoperit de cont la pachet. „Nevoia este elementul care a determinat băncile să dezvolte şi să promoveze instrumentele care facilitează accesul la acest tip de creditare, profitabil pentru ele. Din cauza climatului economic dificil, băncile au căutat alternative la formele clasice de creditare, având dublu scop: menţinerea unei rate de profitabilitate ridicate şi un nivel scăzut al riscului“, spune Codruţ Zbăgan.

Potrivit datelor BCR, clienţii de overdraft utilizează sumele acordate în proporţie de 30-55%, profitabilitatea acestor produse depinde foarte mult de nivelul şi de frecvenţa utilizării lor, iar în principiu sunt mai profitabile decât creditele de nevoi personale, însă au un grad mai ridicat de incertitudine în ceea ce priveşte utilizarea şi frecvenţa utilizării aşteptate.

Specialiştii sunt de acord că nevoile clienţilor au devenit progresiv mai complexe în ultimii ani, iar nevoia de siguranţă a devenit la fel de importantă ca cea de consum. Cardurile de credit şi descoperirile de cont creează un echilibru între aceste două tipuri de nevoi, susţin bancherii. „Este esenţial să înţelegem când este util un card de credit şi când un descoperit de cont. În mod ideal, cardurile de credit se folosesc pentru cumpărături. Retragerile de numerar de pe cardurile de credit sunt contraindicate. Pentru urgenţe survenite înainte de încasarea salariului există descoperitul de cont, însă în limita a maximum două salarii. Necesitatea de a împrumuta sume mari este mai sănătos satisfăcută de un credit de nevoi personale“, arată oficialii de la Garanti Bank.

Echilibrul între a face profit vânzând produse scumpe şi a găsi şi a educa un utilizator responsabil de card de credit sau de overdraft este însă extrem de sensibil, iar clienţii trebuie să înveţe să prioritizeze nevoile şi să înţeleagă că, în spatele punctelor bonus, al reducerilor de preţ sau al milelor cadou se află, după cum admit chiar băncile, cel mai profitabil instrument bancar al momentului.


Precizare: În revista Business Magazin cu nr. 505, din 2 februarie 2015, în articolul „Explozia cardului de credit” a fost citat, printre alţii, Codruţ Zbăgan, analist în direcţia management proces canale, distribuţie şi enterprise management în cadrul Raiffeisen Bank. Regretăm că funcţia sa a fost prezentată în mod eronat. Domnia sa nu mai activează în cadrul Raiffeisen Bank din luna decembrie a anului 2014, fiind angajatul instituţiei în perioada 2003-2014, iar declaraţiile sale, publicate în cadrul articolului, nu reprezintă poziţia băncii.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/cardul-de-credit-si-ovedraftul-au-devenit-cele-mai-folosite-instrumente-de-creditare-peste-3-milioane-de-romani-datoreaza-1-6-miliarde-de-euro-13795285
13795285
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.