Decizia de a cheltui în loc de a economisi bani pentru viitor reflectă o trăsătură umană, o nevoie imediată de automulţumire. Cu alte cuvinte, suntem mai satisfăcuţi atunci când cumpărăm o pereche nouă de pantofi sau un iPhone decât atunci când economisim pentru a ne asigura un viitor lipsit de griji. Adăugând posibilităţile din ziua de astăzi, de a comanda ceva de pe internet în doar câteva minute, nu este de mirare că ideea de a pune bani deoparte este din ce în ce mai greu de pus în practică. „Plăcerea de acum valorează mai mult decât cea de mâine“, remarcă William Dickens, economist la Northeastern University. „Preferăm consumul imediat celui din viitor.“ Psihologii încearcă să determine trăsăturile de caracter care îi pot trăda pe cei predispuşi să cheltuie; un exemplu în acest sens este un experiment realizat prima dată în anii '60, „Marshmallow Test“: mai mulţi copii sunt invitaţi într-o cameră unde se află, pe masă, o bezea; cercetătorul le spune copiilor că dacă se abţin şi nu mănâncă bezeaua timp de câteva minute vor mai primi una, apoi pleacă din cameră. Testaţi din nou după aproape 20 de ani, copiii care au aşteptat ca omul de ştiinţă să se întoarcă şi au primit două bezele au avut rezultate mai bune la testele din timpul facultăţii, dovedind o legătură între inteligenţa emoţională şi performanţele academice. Cei care au mâncat imediat bezeaua s-au dovedit expuşi în timp la obezitate, adicţii şi, într-un număr relativ mare, la divorţuri.

Cultura din 2015 promovează cumpărături din faţa calculatorului şi transmiterea informaţiilor în timp real, iar acest lucru nu doar satisface nevoia imediată de mulţumire, dar o şi încurajează. „Dacă trăieşti într-o eră în care totul se petrece atât de repede, e normal să vrei să îţi satisfaci nevoile cât de repede se poate“, consideră Warren Bickel, psiholog la Virginia Tech. Concluzia studiului, rezultată conform unui raţionament logic, este aceea că, atâta timp cât nu eşti antrenat să îţi controlezi impulsurile, sunt şanse mici să reuşeşti acest lucru, iar tehnologia de azi ne învaţă că satisfacţia imediată e un lucru bun.

„Fără îndoială, instrumentul de marketing a fost elementul indispensabil promovării cardului de credit. Începând cu 2003, anul în care a fost lansat pe piaţă primul card de credit cu perioadă de graţie, acesta a fost promovat prin campanii care au avut ca unic scop promovarea facilităţilor oferite. Băncile, prin instrumente de marketing complexe, au aplicat metoda calului troian, adică au vândut un produs scump promovând o anumită facilitate oferită de acesta“, spune şi Codruţ Zbăgan.

Consultantul fiscal Dragoş Pătroi, cadru didactic asociat la ASE, observă că limitele de creditare la multe bănci se situau fiecare sub nivelul de 20.000 de lei, iar acestea nu se raportau la Centrala Riscului de Credit a BNR, lăsând posibilitatea clientului să acceseze mai multe carduri simultan. Creşterea datoriei prin intermediul cardurilor de credit a fost antrenată şi de proliferarea plăţilor prin POS şi a plăţilor online. „Dacă un client accesează simultan carduri la mai multe bănci, suma totală poate fi foarte mare în raport cu puterea financiară reală a împrumutatului. Poate, la început, nu are nevoie de întreaga sumă şi o consideră o rezervă, dar, odată utilizată şi nereîntregită, devine o gaură care se acoperă greu sau se acoperă din contractarea unei limite noi de la altă bancă şi în felul acesta datoria se multiplică ca un bulgăre de zăpadă, generând incapacitatea de a acoperi sumele împrumutate“, spune consultantul.

Unii bancheri susţin chiar că plata cu cardul de credit este mai avantajoasă decât cea cu numerar şi invocă tot beneficiile adiacente. „Programele de loialitate asociate fac ca plata cu cardul de credit să fie de multe ori mai ieftină decât cea cu numerar, fapt care a stimulat utilizarea sa la plăţile de zi cu zi. Aceste facilităţi au fost cu atât mai apreciate cu cât criza financiară a determinat tot mai mulţi clienţi să adopte un comportament responsabil şi să acorde o atenţie sporită administrării cât mai eficiente a resurselor proprii“, spun oficialii de la Bancpost, admiţând că boomul cardurilor de credit se leagă şi de reglementarea mai strictă a creditului de nevoi personale şi de prudenţa populaţiei de a împrumuta sume mari de bani pentru bunuri de larg consum.