Efectele dependenţei de cardul de credit şi de overdraft se văd cel mai clar pe piaţa din Statele Unite ale Americii, unde acest produs a favorizat iluzia unui mod de viaţă în care voinţa a depăşit putinţa, fapt explicat prin nivelul record al datoriilor pe care băncile emitente nu se aşteaptă să le mai recupereze, de circa 10%.

„Efectul constă în îndatorarea excesivă, fapt care poate conduce la insolvabilitate. Principiul «cumpăr acum şi văd eu cum plătesc» este definitoriu pentru cardul de credit. Plecând de la acest element, putem afirma fără echivoc că acest instrument facil de achiziţie stimulează considerabil apetitul de consum al utilizatorului. De aici până la dependenţă nu mai este decât un pas care, nu de puţine ori, este făcut extrem de uşor. Cum cheltuiala nu face casă bună cu economisirea, concluzia o putem trage uşor“, mai spun Codruţ Zbăgan, fost angajat al Raiffeisen Bank între 2003 şi 2014.

Clientul nu mai este însă acelaşi cu cel de acum şase ani, ci a devenit ceva mai educat, susţin bancherii. „În ultimii şase ani, atât băncile, cât şi clienţii au un comportament mult mai precaut când vine vorba de credite, precum şi o deschidere mai mare când vine vorba despre economii. Cardul de credit poate susţine economisirea, atât timp cât este utilizat corespunzător. Cardului de credit i se poate ataşa un cont de economii, în care clientul poate hotărî să-şi transfere veniturile încasate lunar, urmând să achite cheltuielile aferente cumpărăturilor, în limita perioadei de graţie. În acest fel, clientul nu are costuri suplimentare, câştigă dobândă pe contul curent şi obţine, de asemenea, beneficii suplimentare“, explică directorul de carduri al Garanti Bank.

BCR a dezvoltat un produs de economisire-creditare, respectiv un card de cumpărături cu cash colateral, produs care, spun oficialii băncii, asigură o dobândă mai bună pentru depozit decât valoarea standard şi bani înapoi pentru toate tranzacţiile efectuate la orice POS din ţară şi din străinătate, în diferite procente, de până la 10% pentru cumpărături cum ar fi carburantul, îmbrăcămintea şi încălţămintea sau facturi de utiliăţi. „Noi încurajăm un comportament responsabil de utilizare a cardurilor de credit, aşa cum încurajăm şi economisirea. Dacă un client utilizează în propriul beneficiu facilităţile expuse mai sus, atunci cardul de credit se dovedeşte o rezervă de bani utilă la nevoie, care poate aduce şi economii la cumpărături. Stabilirea şi gestionarea bugetului lunar, precum şi alocarea unor sume destinate economisirii sunt întotdeauna o idee bună, iar cardul de credit nu intră nicidecum în contradicţie cu acestea. Uneori, confortul de a avea o resursă de bani la dispoziţie oricând poate chiar stimula un plan de economisire consecvent“, susţin oficialii de la Bancpost.

Dincolo de plasa de siguranţă amintită de bancheri, consultantul fiscal Dragoş Pătroi crede că aceste instrumente au încurajat de fapt comportamentul cheltuirii banilor pe care clienţii nu îi au, fără să poată însă să spună în ce proporţie au erodat economisirea.

„Cum ar fi să ştii că, indiferent ce aduce ziua de mâine, ai întotdeauna o rezervă de bani pusă deoparte? Vino cu salariul la noi şi, de acum înainte, vei face faţă mai uşor cheltuielilor neprevăzute.“

De acest mesaj s-au lăsat seduşi 1,2 milioane de salariaţi din România, care au de restituit în prezent datorii de 3,3 miliarde de lei (750 de milioane de euro). Overdraftul sau descoperitul de cont, soluţia celor care au nevoie de numerar pentru cheltuieli curente, vine cu o posibilitate şi mai ispititoare decât cardul de credit.

Suma împumutată, de regulă în limita a două-şase salarii, nu trebuie returnată la termen, iar clientul poate plăti lunar doar dobânda aferentă. Fenomenul este semnalat chiar de către bancheri: „În ceea ce priveşte descoperirile de cont, costurile sunt mult mai mici decât la creditele de nevoi personale, mai ales în cazul celor care vin la pachet cu încasarea salariului în contul aceleaşi bănci. Mulţi clienţi preferă să plătească lunar doar dobânda, nu neapărat să şi ramburseze din valoarea creditului, întrucât, pe termen scurt, acest lucru le oferă costuri mai mici. În caz de rambursare însă, sumele pot fi cheltuite din nou, lucru care nu este posibil în cazul unui credit de nevoi personale“, susţin oficialii de la Garanti Bank.

Roxana Rebegeanu, head of retail banking în cadrul Garanti, atrage însă atenţia că nu acesta este modul de a folosi corespunzător un asemenea credit: „Un lucru esenţial care trebuie subliniat, în ceea ce priveşte beneficiile cardului de credit şi ale descoperitului de cont, este comportamentul de rambursare. Dacă un client împrumută banii şi reuşeşte să ramburseze sumele, iar apoi îi foloseşte din nou, atunci foloseşte în mod corespunzător creditul contractat. În cazul în care epuizează sumele disponibile şi rămâne cu limita utilizată la maximum, atunci trebuie să ia în considerare refinanţarea printr-un credit de nevoi personale“.