În ce priveşte dezvoltarea pe pieţele autohtone, Bodea mizează pe potenţialul uriaş al sectorului energetic. Primul pas în această direcţie a fost investiţia într-o centrală de cogenerare pe bază de biomasă, în valoare de 83 de milioane de euro la Suceava: „Luăm deşeurile de la o fabrică de cherestea din zonă şi producem energie„. Compania responsabilă de  investiţia de la Suceava este controlată în proporţie de 49% de Adrem Invest, iar restul de alţi doi investitori, printre care se numără şi austriecii lideri în industria lemnului de la Holzindustrie Schweighofer. Dezvoltarea activităţilor în zona sectorului energetic este o prioritate pentru companie, mai ales în direcţia  înlocuirii sistemelor de producţie de energie ineficiente: „Sistemul energetic de pe piaţa autohtonă înregistrează cele mai mari pierderi din Europa şi suntem pe ultimul loc după Bulgaria„. Extinderea companiei va continua şi în sectorul metalurgiei, iar antreprenorul a dat ca exemplu un contract recent obţinut în Uzbekistan. Acolo se ocupă nu doar de instalaţia de degazare a oţelului, ci de o întreagă oţelărie, a cărei valoare ajunge la 30 de milioane de euro.

Întrebat dacă mai identifică zone de interes pe harta economică a României, a remarcat că „în România, din păcate, nu a mai rămas nimic de luat, în domeniul industrial. Au mai rămas în energie active majore, de interes, dar nu pentru noi„. Chiar modul în care s-a dezvoltat compania a fost un exemplu al buclei de ineficienţă pe care este nevoit să o parcurgă un antreprenor: din garaj, ca Hewlett Packard, acum 20 de ani, cu 15 muncitori şi utilaje second hand, spre o companie care exportă anual componente în valoare de 30 de milioane de euro. 

Dacă mare parte din activitatea companiei se realizează prin subcontractori şi circa 60% din sistemele implementate se fac cu piese din import, Bodea spune că ar fi avantajaţi dacă ar exista mai mulţi subcontractori locali şi nu ar fi nevoiţi să lucreze cu parteneri din China, spre exemplu, pentru lucrări minore care ar putea fi făcute aici. Antreprenorul încadrează acest neajuns în starea actuală a industriei româneşti, în care altădată existau locuri unde se putea face totul, „de la proiectare până la fabrici„.

Totuşi, folosind teoria împărţirii sau nu, Bodea este optimist şi speră ca în doi ani Adrem Invest să bugeteze prima sută de milioane de euro, iar în 20, primul miliard de euro. Întrebat despre nivelul de pregătire al absolvenţilor de facultate, observă că tinerii ies din şcoli cu un bagaj de noţiuni generale, iar specializarea se face în cadrul companiei. Totuşi, el mizează pe cultura noastră de tehnicieni unde, prin comparaţie cu elveţienii, suntem mult mai creativi: „inginerii elveţeni sunt specializaţi pe anumite domenii, dar acceptă mai greu schimbările„.

În ce priveşte implicarea statului în afaceri, Bodea este de părere că o prezenţă cât mai mică a acestuia în economie este de dorit, din cauza unor reminiscenţe istorice, practici şi mentalităţi care nu îl vor face niciodată un admnisitrator bun: „Nu am nimic împotriva statului să fie, spre exemplu, acţionar la Agenţia Naţională de Reglementare, dar ar trebui ca acesta să deţină şi o viziune pe baza căreia să construiască o strategie de dezvoltare, pe lângă acţiuni„, spune el, oferind drept exemplu CEZ, unde statul ceh este acţionar majoritar. Întrebat care ar fi funcţia publică pe care ar alege-o dacă ar fi pus într-o astfel de situaţie, aceasta ar fi cea de prim-ministru şi aduce aminte de o anecdotă pe care i-a spus-o un englez: „Când este cineva numit ministru în familie este o mare supărare, pentru că trebuie să renunţi la o grămadă de lucruri, iei un salariu mai mic, ai o maşină mai proastă decât cea de până atunci. Voi vă bucuraţi mai tare decât la nuntă„. Iar primul lucru pe care l-ar face în calitate de prim-ministru ar fi să îşi construiască echipa.  Bodea nu este adeptul unui guvern format din tehnocraţi şi crede că, într-o astfel de situaţie, „ar trebui să mai fac două-trei şcoli„. 

Cu o afacere dezvoltată datorită inovării, pe care o consideră valoroasă „în momentul în care investeşti în tine, nu în ceva„, Bodea îl consideră pe Bill Gates liderul creativităţii, superior chiar lui Steve Jobs pentru că „a generat o revoluţie în domeniul lui care nu va fi niciodată egalată„. În ce priveşte inovarea propriei companii, aceasta se regăseşte nu doar la nivelul tehnologiei, ci şi la nivelul motivării celor 900 de angajaţi, aspect pe care Bodea îl consideră esenţial. El îşi descrie relaţia cu ei nefiind una de coericiţie sau axată pe răsplăţi. „Rareori ridic tonul şi îmi place să cred că efectul unei vorbe mai domoale din partea mea este mai mare decât dacă aş ţipa la ei„.