Intr-un cadru mai larg, piata romaneasca (asemeni celorlalte piete central- si est-europene) beneficiaza acum si de un avantaj neasteptat in atragerea investitiilor straine: criza financiara internationala, mai putin resimtita in aceasta regiune. Pentru ca economiile est-europene au o nevoie de crestere inerenta, sustine presedintele Raiffeisen International, Herbert Stepic, este de asteptat ca efectele crizei sa se reflecte intr-o masura cu mult mai redusa decat in Vest: “Aceasta se vede deja din prognozele analistilor de pe pietele de capital internationale, pentru ca ei continua sa vada Europa Centrala si de Est drept cea mai atragatoare regiune chiar si in circumstantele actuale”.

Nu e mai putin adevarat ca oamenii de afaceri austrieci aduc in discutie, intr-o masura mult mai mare decat in urma cu un an-doi, nevoia de a pastra stabilitatea macroeconomica, efectele instabilitatii politice sau cele ale lipsei unei infrastructuri functionale. “Romania trebuie sa inceapa serios sa isi protejeze competitivitatea pe termen mediu”, atrage atentia Erich Hampel; costurile cu forta de munca, ce cresc extrem de rapid, si mai ales fluctuatia puternica de personal sunt fenomene cu care se confrunta toti investitorii straini. Privind si mai spre est, Romania ar putea sa devina, in opinia lui Hampel, o poarta economica spre Ucraina, “dar la fel de bine Ucraina trebuie privita ca un competitor serios pe termen mediu pentru Romania”. In plus, chiar daca sud-estul european ramane regiunea cea mai dinamica, “cu Romania si Bulgaria in prima linie”, Slovacia si tarile baltice dau semne bune de dezvoltare, iar Rusia traverseaza o perioada de boom economic ce o face foarte atractiva.

Si in viziunea lui Andreas Treichl, Romania ar putea face cu mult mai mult pentru a-si crea o pozitie strategica in raport cu tarile invecinate. Relatiile comerciale cu aceste piete sunt extrem de firave (“zero”, spune el, “poate doar cu exceptia Ungariei”). Cu putin efort, tara noastra ar putea reproduce in regiune modelul austriac de extindere, data fiind pozitia strategica buna. “Nici macar nu trebuie sa te placi cu ei”, adauga Treichl, referindu-se la vecinii cu care Romania ar trebui, in viziunea sa, sa-si dezvolte relatiile. Si da ca exemplu tot Austria: “Cehii nu o plac, asa cum nici ungurii nu o plac, dar am invatat sa ne respectam”.

Pericolele reale pe care presedintele Erste Bank le vede pentru economia romaneasca nu tin de dezechilibrele macroeconomice, asa cum este deficitul de cont curent mare (“e o problema pe care eu o vad rezolvata in viitor, tocmai pentru ca aceasta tara este un loc care atrage investitiile”). Problema reala tine insa de faptul ca nu exista o decizie ferma pentru dezvoltarea infrastructurii; “investitiile pot sa se opreasca daca avantajele tarii nu pot fi folosite pentru ca nu poti ajunge dintr-o parte in alta a teritoriului”. Treichl considera “dramatic” faptul ca aceasta se intampla pentru ca politicienilor le e teama sa nu fie acuzati de coruptie; faptul ca autostrazile, aeroporturile, porturile, garile sunt intr-o stare atat de proasta “nici nu ar conta atat de mult daca am vedea ca ii pasa cuiva sa rezolve problema, chiar si pe un termen ceva mai lung”.

Tot despre traficul “de cosmar” si despre nevoia ca noul guvern “sa se axeze pe infrastructura” vorbeste si Wolfgang Ruttenstorfer de la OMV Group. Din punctul lui de vedere, o provocare a acestui an este faptul ca sunt alegeri, iar cei care vor veni la putere vor trebui sa se preocupe de pastrarea avantajelor Romaniei ca tinta de investitii, dar si de mentinerea stabilitatii macroeconomice si de tinerea in frau a cresterii accelerate bazate pe consum.

In aceste conditii, vor continua sa vina investitorii austrieci in Romania? “Cu siguranta ca da”, spun aproape la unison oamenii de afaceri ce reprezinta marile grupuri prezente deja pe piata romaneasca. O vor mai face, specifica Albert Hannak, partner corporate finance al Deloitte Austria, atata vreme cat castigurile oferite de piata romaneasca o vor justifica - “fiindca toate deciziile care se iau in raport cu o investitie sunt decizii strategice, determinate de ratiunile interne ale companiilor. Nimeni nu investeste de dragul statisticilor”.

---

Wolfgang Ruttenstorfer - CEO al OMV Group

“Austria are interese mari in ceea ce priveste Romania, asa cum are si in privinta altor tari unde este investitorul strain numarul unu, precum Bulgaria, Croatia sau Serbia.”

OMV a intrat in Romania din 2002, o data cu achizitia unui pachet minoritar (25,1%) din rafinaria Petromidia, pachet evaluat la vremea respectiva la 50 mil. euro. Grupul OMV a fost nevoit sa vanda inapoi omului de afaceri Dinu Patriciu pachetul minoritar imediat dupa castigarea licitatiei pentru Petrom. OMV a cumparat Petrom in 2004, platind 1,5 miliarde euro si devenind liderul pietei de petrol si gaze din Romania, dar si actionarul majoritar al celei mai mari companii din tara. Anul trecut, profitul net al OMV in Romania a fost de 700 mil. euro.

Herbert Stepic - CEO AL Raiffeisen International

Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, in iunie 2002, a doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (RZB) in Romania: Raiffeisenbank (Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a grupului RZB, si Banca Agricola, achizitionata in 2001. Grupul austriac activeaza in Europa Centrala si de Est prin intermediul subsidiarei Raiffeisen International Bank Holding (RI) si este prezent in Albania, Belarus, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria, Kosovo, Polonia, Romania, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ucraina. In opt dintre aceste tari, RI se plaseaza in topul primelor trei banci si este lider de piata in Albania. In Rusia, Raiffeisen este cea mai importanta banca internationala. In Romania, activele bancii la finele trimestrului intai se ridicau la circa 5,5 miliarde de euro.