Erich Hampel invoca, la randul sau, argumentele istorice si geografice atunci cand explica “asediul” Estului - legaturile indelungate cu tarile vecine si pozitia privilegiata a Austriei “in inima Europei”. Mai mult insa, “cele mai multe tari vest-europene nici macar nu s-au gandit atunci la aceasta regiune, subestimand dramatic potentialul ei”, apreciaza Hampel. Banca pe care o conduce are o experienta de circa 30 de ani pe aceste piete.

Pe lista investitorilor austrieci din industria bancara romaneasca se inscriu insa si mai multi jucatori de dimensiuni mai mici, asa cum sunt Porsche Bank sau Raiffeisen Banca pentru Locuinte. Tot de la Viena isi coordoneaza afacerile de pe piata romaneasca si Dexia-Kommunalkredit, un joint-venture intre belgienii de la Dexia si austriecii de la Kommunalkcredit, specializat in acordarea de finantari pentru municipalitati in regiunea Europei Centrale si de Est.

Depasind insa sfera serviciilor, “vedem sanse reale pentru firmele mijlocii si mici austriece de a se implica in special in proiecte din domeniul infrastructurii, al constructiilor de locuinte, al mediului, in turism si agricultura”, spune Walter Friedl, consilierul comercial al Ambasadei Austriei, explicand ca economia austriaca se bazeaza cu preponderenta pe firme mijlocii si mici.

Si in domeniile numite de Friedl, lista prezentei austriece in Romania este consistenta. Productia, constructiile sau infrastructura au atras ca un magnet companiile austriece. Pentru a da doar cateva exemple, printre cele mai importante firme de productie se numara Heineken-Brau Union, Agrana, Bramac, Baumit, Tondach, Lasselsberger, in timp ce in industria de constructii, alaturi de producatorii de materiale de constructii (Wienerberger este cel mai mare producator de caramizi de pe piata romaneasca) sunt prezente si marile grupuri austriece de profil, precum Strabag, Swietelski, Alpine sau Porr. Nu lipsesc diviziile de dezvoltare imobiliara ale grupurilor financiare, asa cum sunt Raiffeisen Evolution (cu investitii de circa 50 de milioane de euro pana anul trecut), Sparkassen Immobilien (divizia imobiliara a grupului Erste, care a anuntat investitii de 500 de milioane de euro in Romania) sau Premiumred (subsidiara a grupului Volksbank, care are in vedere proiecte cu o valoare cumulata de circa 400 de milioane de euro in urmatorii cinci ani).

“Experienta in tarile estice iti da o alta dimensiune in privinta modului cum pot fi facute lucrurile, iar dezvoltarea in aceste regiuni este sustenabila pe termen lung”, spune Wolfgang Reithofer de la Wienerberger. “Nu pentru totdeauna, dar aceasta dezvoltare va exista.” Argumentul potentialului de dezvoltare a afacerilor in Romania - indiferent de domeniul despre care este vorba sau de nationalitatea celui ce il enunta - e de mult clasic in discursul oamenilor de afaceri. Cu ritmuri de crestere de doua cifre in majoritatea domeniilor, Romania nici nu ar avea cum sa nu fie atractiva in ochii unor investitori ce provin din tari care cu greu se mai pot lauda cu cateva procente de crestere anual.Prin comparatie cu cresterea economica inregistrata anul trecut de Romania, de 5,4% si de cea anticipata pentru acest an, de peste 6%, nu trebuie sa fii un mare expert ca sa-ti dai seama ca o astfel de economie este cu mult mai atractiva decat una vest-europeana, puncteaza Erich Hampel. Chiar si prin comparatie cu multe dintre tarile vecine est-europene, Romania are un ritm de crestere mai accelerat. Spre exemplu, chiar daca anul trecut economia ceha a crescut cu 6,5% (peste ritmul Romaniei), previziunile pentru 2008 si 2009 arata o incetinire spre 4% si 4,5%; la fel, ritmul de crestere a economiei poloneze este asteptat sa se reduca anul acesta la 5,2% (de la 6,6% in 2007), iar al Sloveniei va ajunge la 4,1% (de la 6,1% anul trecut), potrivit unui raport al UniCredit Group.

“Romania a inceput tranzitia foarte tarziu si de la un nivel de trai foarte redus - in Iugoslavia, de exemplu, era cu mult mai ridicat - si ca atare procesul de recuperare din toate punctele de vedere este in plina desfasurare acum”, adauga Herbert Stepic de la Raiffeisen International. Motiv pentru care, spune el, nu doar ca economia a fost “fierbinte” in ultimii trei ani, dar va continua si de acum inainte sa fie la fel. Trecand insa de evidente, exista cateva nuante mai aparte ce intregesc acest tablou si pe care presedintii companiilor austriece le-au atins in discutia cu BUSINESS Magazin. “Oamenii din tarile in dezvoltare sunt interesati sa isi creasca nivelul de trai pana la cel al occidentalilor sau al americanilor si pentru asta sunt dispusi sa munceasca mult”, spune Wolfgang Reithofer. In Europa de Vest, adauga el, oamenii pierd o gramada de timp discutand; “in Romania insa am cunoscut oameni determinati mai mult sa munceasca, sa isi creasca veniturile si sa faca atat de mult cat pot pentru a atinge nivelul vesticilor”.

In plus, “gradul de educatie este aici foarte ridicat”, dupa cum apreciaza Herbert Stepic; “oamenii sunt foarte dornici sa acumuleze continuu, sunt de incredere si le place sa munceasca”. De altfel, acesta este si motivul pentru care, printre expatii care lucreaza in sediul central al Raiffeisen International de la Viena, romanii sunt natia numarul unu ca numar. Mentalitatea romaneasca, pe de alta parte, sustine acelasi Stepic, “este atat de apropiata de a noastra, incat ne este foarte usor sa comunicam cu romanii”. Pastrand nota de admiratie fata de oamenii “tineri, buni si incredibil de talentati” pe care i-a gasit printre angajatii BCR, Andreas Treichl de la Erste Bank radiografiaza dintr-un alt unghi mentalitatea romanilor. “Romanii sunt foarte complicati si e destul de greu de anticipat ce vor face, indiferent daca iti spun da sau nu”, comparativ cu un ceh sau un austriac: “Cu romanii e mai greu sa stii cum stau lucrurile, poate si pentru ca traiesc mereu cu convingerea ca viata merge mai departe oricum si ca totul se va rezolva intr-un fel sau in altul aproape de la sine”.