COMPLEXUL TEZAURULUI DE LA RUSI

Daca inainte de criza aparusera temeri ca vin investitorii din tarile Golfului si cotropesc America (vezi controversa din 2006 privind incredintarea administrarii a sase porturi americane de catre o companie din Emirate) sau ca rusii cuceresc Europa (alianta germano-rusa pentru construirea conductei de gaze Nord Stream si alianta italo-rusa pentru construirea conductei South Stream), ultimii ani au canalizat temerea de "barbari" exclusiv catre China, a carei forta economica nu avea cum sa nu profite de nevoia de investitii a Europei, dar si a SUA. Anul trecut, la doar o luna dupa ce UE incercase sa salveze cu 110 miliarde de euro Grecia, investitorii chinezi anuntau planuri de investitii de 700 de milioane de dolari in modernizarea si extinderea portului Pireu, vazut ca un fel de potential Rotterdam al sudului Europei pentru transporturile de marfuri chinezesti spre Europa.

La inceputul anului in curs, vizita la Washington a lui Hu Jintao, presedintele chinez, aducea promisiuni de creare a cateva sute de mii de locuri de munca, gratie extinderii in State a unor companii chinezesti, intr-un moment cand investitiile chinezesti in SUA crescusera de la cinci miliarde de dolari inainte de 2008 la 12 miliarde dupa declansarea crizei. In fine, premierul chinez Wen Jiabao a calatorit recent la Berlin, promitand Europei o mana de ajutor in criza - mai exact prin cumpararea de obligatiuni emise de tarile din zona euro si prin credite cu dobanda rezonabila de la bancile chinezesti - si a plecat acasa cu contracte incheiate de 10,6 miliarde de euro.

Pe harta Beijingului, Romania lipseste sau, mai precis, este ocolita. Gabriel Ghelmegeanu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Romania-China, spune ca "in raport cu China este o relatie atipica fata de toate celelalte tari. Acolo, ca sa consolidezi si sa ajungi la nivel de firme trebuie sa ai o relatie foarte buna la nivel politic si la nivel institutional." Ghelmegeanu face referire la Biroul Permanent al Consiliului Permanent al Poporului Chinez, al carui vicepresedinte i-a spus foarte clar despre conditiile care trebuie indeplinite pentru ca relatia Romania-China sa existe: vizite si intelegeri la nivelul conducatorilor statului, la nivelul institutiilor statului si intre societatile comerciale puternice dintre cele doua tari. "Dar sa stiti ca, atunci cand vine vorba de China, fara primele doua nu se poate a treia", sustine el.

Dupa vizita premierului Adrian Nastase la Beijing din 2002, nu s-a facut mai nimic, nici dupa vizita din 2006 in China a presedintelui Traian Basescu. Acum, Romania nu are ambasador la Beijing de sapte luni, 80% din ambasada sta nefolosita, iar numarul de angajati nu depaseste 15. La nivelul Asiei, nu exista ambsador in Coreea de Sud de peste patru ani, iar in Japonia tot de sase luni. "Este ori rea-vointa, ori incapacitate profesionala", crede presedintele Camerei de Comert si Industrie Romania-China, care explica situatia prin faptul ca "numirile politice au ajuns pana la functia de portar" si de aceea e tot mai greu sa gasesti omul potrivit la locul potrivit.

Analistul Mircea Cosea intareste spusele lui Ghelmegeanu, afirmand ca, pana acum, cele mai multe dintre promisiunile facute oficialilor chinezi nu s-au concretizat, iar cuvantul incalcat are o componenta importanta in relatia dintre cele doua tari. Cat despre Rusia, relatiile economice dezvoltate pe seama CAER inainte de 1989 au fost eliminate dupa Revolutie, tocmai pentru ca unii lideri politici erau socotiti apropiati ai regimului de la Moscova si, ca sa scape de astfel de verdicte, au mutat cartile inspre Vest. Mai recent, declaratii precum "Rusia trateaza Marea Neagra ca pe un lac rusesc", facuta de presedintele Traian Basescu in 2005 sau scutul antiracheta amplasat de SUA pe teritoriul Romaniei sunt aspecte care deranjeaza Kremlinul, iar consecintele comerciale s-au vazut. "Exista o ipoteza potrivit careia relatiile economice nu tin cont de cele politice, insa daca suntem realisti, observam ca in cazul Rusiei si Chinei situatia e tocmai pe dos", spune Cosea.

"Solutia pentru viitor poate fi doar sa incepem totul de la zero, iar economia sa reia latura parametrilor reali si nu sa ramana la abordari de genul <ce s-a intamplat cu tezaurul>", considera analistul. In opinia lui, Polonia, Ungaria si chiar Bulgaria au inteles ca aderarea la UE inseamna o intoarcere de 90 de grade catre Vest, in timp ce Romania s-a intors cu tot spatele la Est. Iar recesiunea a aratat ca nicio tara membra a UE nu a trecut cu bine de criza bazandu-se doar pe comertul intracomunitar.