DRAGONI ROSII, GAZE SI CAFEA

La Bucuresti, in loc de China Brand Trade Center local functioneaza complexul comercial Dragonul Rosu, dezvoltat la cativa kilometri in estul Bucurestiului de grupul de firme Niro. Pe o suprafata de 80.000 de metri patrati functioneaza peste 5.000 de magazine, zece restaurante si 3.500 de metri patrati de birouri.

Vasile Gabriel Nita, directorul general al Niro Investment Group, a ajuns in companie la finele anului 2009, dupa 30 de ani de activitate in Ministerul de Interne. Este chestor-sef de politie si general de trei stele, iar ultima lui functie a fost de secretar de stat, sef al departamentului Schengen. "Aici avem preponderent marfa din China, insa o treime dintre comercianti sunt romani", spune Nita. Investitiile totale in Dragonul Rosu depasesc 200 de milioane de euro, dar proprietarii nu fac ei insisi comert, ci inchiriaza si subinchiriaza spatiile. Cele 5.000 de magazine sunt gestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oameni trec prin complexul comercial, pe langa cei 9.000 de angajati.

"Daca luam in calcul firmele din intreaga tara, nu putem spune cate zeci sau sute de mii se aprovizioneaza de aici si traiesc din activitatile comerciale", explica Nita, adaugand ca afacerea sustine la randul ei mii de familii prin afaceri de comert cu destinatia Republica Moldova, Serbia si Ungaria. China si Turcia grupeaza doua treimi dintre comerciantii complexului, iar in ce priveste provenienta marfurilor, China conteaza cel mai mult. Daca in 1990 s-a inceput 100% cu China ca sursa de marfuri si comercianti, operatorii chinezi din complex au scazut la 30% in ultimii ani, iar ponderea marfurilor la 60-70%.

Anul trecut, marfuri de 2,5 miliarde de euro au ajuns in Romania din China, din care mai bine de jumatate reprezinta aparatura si echipamente electrice si electronice, alaturi de textile si articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile romanesti se ridica doar la circa 300 de milioane de euro si reprezinta in mare parte lemn si componente de echipamente electrice si electronice. Trecand mai departe, grupul Brazilia-Rusia-India-China inseamna doar 11,6% din importurile Romaniei si 3,63% din exporturi, intrucat grosul comertului nostru exterior trece prin zona euro. Anul trecut, relatiile comerciale Romania-BRIC au insemnat circa 6,8 miliarde de euro, din care China si Rusia grupeaza fiecare cate 42%, India 10% si Brazilia 5%.

Rusia conteaza mai mult decat China in ce priveste valoarea exporturilor romanesti: doar anul trecut au luat calea Rusiei marfuri de peste 800 de milioane de euro, in mare parte componente si autoturisme Dacia. Importurile din Rusia, in schimb, sunt resurse energetice in proportie de peste 90% si insumeaza circa doua miliarde de euro anual. "Dependenta de resursele energetice ale Rusiei dinainte de 1989 s-a redus insa drastic, pentru ca au disparut marii consumatori industriali de atunci", explica Mihai Macsim, directorul general al Camerei de Comert Romania-Rusia, incercand sa sublinieze ca dependenta de resurse rusesti nu este de speriat - "fata de peste 20.000 de miliarde de metri cubi de gaz pe care ii importam pana acum 20 de ani, cantitatea s-a diminuat de peste zece ori". Produsele petroliere si titeiul inseamna circa jumatate din totalul importurilor energetice, in timp ce gazele naturale depasesc 30%.

Mai greu si-au facut loc Brazilia si India in comertul nostru exterior, tinand cont ca Romania a importat anul trecut marfa braziliana in valoare de 300 de milioane de euro (in principal zahar, soia, pui, cafea, fructe, dar si minereu de fier pentru ArcelorMittal). In privinta exporturilor romanesti spre Brazilia, cifrate la 70 de milioane de euro, datele Camerei de Comert si Industrie Bilaterala Romania-Brazilia releva ca ponderea cea mai mare o au componentele auto, la care se adauga echipamente industriale, ingrasaminte si echipamente electrice. La ora actuala exista peste 70 de societati exportatoare, atat sucursale ale diverselor multinationale, cat si producatori autohtoni care au contacte directe in Brazilia. In fine, catre India pleaca marfuri de 140 de milioane de euro, grupul ArcelorMittal jucand aici un rol important, atata timp cat jumatate din suma provine din exportul de metale sau articole din metal.