Câteodată se poate

Baia Mare şi Satu Mare, două aeroporturi situate la nici o sută de kilometri, ambele cu zboruri doar de la şi către Bucureşti, op-erate de TAROM. Cluj-Napoca şi Târgu Mureş, două aeroporturi situate tot la o sută de kilometri, pe unde zboară anual sute de mii de pasageri către diverse destinaţii. Ce a făcut diferenţa? Implicarea autorităţilor locale. Târgu Mureş ar fi putut rămâne un aeroport mort, dat fiind că de la vecinii de la Cluj zboară TAROM, Lufthansa şi Wizz Air. Totuşi, anul acesta gigantul low-cost Ryanair, care mai operează în România doar de la Constanţa, anunţa că lansează două destinaţii noi de pe aeroportul „Transil-vania“ către Bruxelles şi Pisa. La sfârşitul lunii aprilie, peste 100.000 de bilete la preţuri promoţionale, începând de la 15 euro, au fost puse în vânzare de compania irlandeză, cu ocazia lansării primei curse.

Astfel, capitala judeţului Mureş are conexiuni cu 13 destinaţii externe, printre care Paris, Londra, München, Budapesta, Bar-celona şi Madrid. Monica Hărmănescu, purtătorul de cuvânt al aeroportului, spune că atragerea companiilor a fost posibilă doar prin negocieri şi nicidecum prin acordarea de facilităţi financiare: „Conducerea consiliului judeţean a specificat în repetate rân-duri că nu acordă subvenţii companiilor aeriene. Singurul ajutor este pentru aeroport în scopul sprijinirii activităţilor de interes public“. Aşa se face că pe harta aeroporturilor performante din provincie - Timişoara, Cluj-Napoca, urmate de Sibiu şi Iaşi - a apărut şi oraşul mureşean. Locuitorilor din judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi Braşov, obişnuiţi să zboare de la Sibiu, Cluj sau Bucureşti, li s-a creat alternativa low-cost prin Târgu Mureş. 300.000 de pasageri au zburat de aici în 2012, iar pentru anul în curs oficialii estimează o creştere a traficului de 30%.

Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, spune că aer-oportul din oraş este primul din România unde s-a instituit management privat, tocmai pentru ca acele criterii politice luate în calcul la numirea în funcţie să nu mai existe. „Ne-am uitat la politica de preţuri din piaţă şi ne-am dat seama că putem atrage companii aeriene numai prin preţuri competitive. M-am asigurat că pot să am un preţ per pasager atractiv pentru operatori“, spune Dobre. Şeful CJ a mai precizat că din 2014 alte două companii aeriene ar putea inaugura noi destinaţii, iar frecvenţa zborurilor TAROM către Bucureşti ar urma să crească de la trei pe săptămână la şapte: „Eforturile financiare ale Consiliului au fost de sute de mii de euro, către milioane. Rezultatele vor apărea în cel puţin cinci ani pentru a vedea dacă investiţia s-a justifi-cat sau nu“. După Dobre, efortul transformării unui aeroport pustiu într-unul competitiv aparţine şi consiliilor judeţene, nu doar managementului - „aducerea la discuţie a operatorilor se face de către autorităţile publice locale“.

Potrivit lui Szabolcs Nemes, strategia diferă de la oraş la oraş: „În funcţie de tipul de trafic, pot varia de la colaborări cu agenţii de turism menite să co-aguleze resurse, de altfel limitate, de a alinia eforturile de atragere de turişti, până la oferirea de modalităţi de recompensare a liniilor aeriene sau contribuţii la bugete de marketing comune cu liniile aeriene“. Roxana Bălcescu, proprietara agenţiei de tur-ism CMB Travel, conchide explicând că „problema cea mai mare este că politicienii nu cred sincer în turism şi nu înţeleg că turismul poate aduce bani“.