De vină este Marea Neagră

„Sintagma «lipsă de activitate» este greşit folosită.“ La Constanţa, pe aeroportul care deserveşte litoralul, zborurile zilnice se numără pe degetele de la o mână. Ryanair, către Milano şi Pisa, şi Turkish Airlines, către Istanbul, sunt singurele companii care au luat în seamă poarta de acces către staţiunile din jur. „Numărul de companii este dictat de piaţa disponibilă, iar aceasta este redusă din cauza distanţei mici faţă de aeroportul Otopeni şi vecinătăţii Mării Negre“, spune directorul general de la „Mihail Ko-gălniceanu“, Cristian-Carsium Moldovanu. Sub 100.000 de pasageri au zburat anul trecut prin aeroportul condus de Moldo-vanu, care admite totuşi că au existat şi vremuri mai bune. În anii de vârf, când traficul înregistra un nivel mai înalt, peste 90% dintre pasageri erau cetăţeni străini. Astăzi, nouă din zece pasageri sunt români, iar responsabilii sunt arătaţi cu degetul de conducere: „Volumul de activitate pe sectorul comercial este dictat de industria turistică“. Aeroportul din Constanţa a raportat în 2012 cele mai mari pierderi în comparaţie cu cele din oraşele analizate, de circa 300.000 de euro, la o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro.

Informaţiile consultate în piaţă prognozează pentru 2013 un nivel de circa 30-40.000 de turişti străini pe litoralul românesc, dintr-un total de circa 1,2 milioane, în mare parte veniţi pe calea aerului, mai puţin prin Constanţa şi mai mult prin Bucureşti. „Pentru ca aceste destinaţii să se dezvolte trebuie susţinute de o promovare internaţională. Cererea externă lipseşte pentru că lumea nu cunoaşte multe dintre aceste locuri“, spune Roxana Bălcescu, proprietara CMB Travel.

România a investit pe durata mandatului fostului ministru Elena Udrea câteva zeci de milioane de euro în promovarea bran-dului turistic al României, însă acei turişti străini care ar fi vrut să viziteze România s-au lovit şi de dificultatea de a ajunge la destinaţiile dorite. 28 de milioane de euro s-au cheltuit doar în 2012.

„Strategia de promovare a turismului românesc din ultimii ani nu s-a axat suficient pe produsele turistice competitive ale României, acest lucru a dus la crearea situaţiei cu care ne confruntăm în acest moment, aeroporturi pregătite să primească turişti, dar prea puţine curse către aceste destinaţii“, spune ministrul turismului, Maria Grapini. Potrivit oficialului, situaţia „nu mai poate continua“, iar ministerul îşi propune structurarea turismului românesc pe mai multe arii de interes, dezvoltând programe independente pentru fiecare dintre acestea. Priorităţile vizează, în primul rând, subdomeniile în care România are avantaje competitive: turismul balnear, ecoturismul, turismul cultural, turismul rural. „Sper ca finalitatea acestor demersuri pe care le în-treprind pentru îmbunătăţirea activităţii turistice va fi un aflux mai mare de turişti şi implicit un număr mai mare de curse aeriene care să crească funcţionalitatea aeroporturilor din toată ţara, nu numai a acelora din oraşele consacrate“, mai spune Grapini.

Prin corelarea strategiei de dezvoltare a zonelor turistice din proximitatea acestor aeroporturi cu planul de dezvoltare a acestora, aceste unităţi au potenţial de a deveni sustenabile, susţin cei din minister. Deoarece aeroportul reprezintă practic doar o facilitate de acces către o destinaţie turistică, randamentul său este legat direct de potenţialul turistic al zonei. Cert e că acest potenţial nu poate fi valorificat în absenţa unei strategii: „Dezvoltarea infrastructurii de turism nu trebuie să mai fie făcută haotic, fără a avea un plan naţional de dezvoltare. Pregătim un proiect legislativ prin care să se delimiteze zone de interes na-ţional pentru turism“. Aceste zone vor avea  un plan urbanistic bine creionat, astfel încât toate investiţiile care se fac în turism să respecte o anumită structură atât din punct de vedere al aspectului, cât şi al functionalităţii.

Un alt aspect care îndepărtează turiştii de litoralul românesc este infrastructura turistică precară. Dezvoltarea conceptului de all-inclusive pe litoralul românesc este încă în stadiu incipient, dat fiind că există doar 13 hoteluri cu servicii all-inclusive: şase în Mamaia, trei în Neptun, două în Venus şi câte unul în Jupiter şi Saturn.

Dacă ne mutăm cu 150 de kilometri mai la sud, observăm că vecinătatea Mării Negre, invocată anterior de directorul de la Constanţa, nu mai e un obstacol în calea funcţionării aeroportului. La Varna aterizează câte o aeronavă venită din toate colţurile Europei la fiecare jumătate de oră. Destinaţii precum Moscova, Stuttgart, Vilnius, Tallin, Tel-Aviv, Londra, Copenhaga, Riga, Minsk, Viena, Nürnberg, München, Helsinki şi Bruxelles sunt acoperite în aceeaşi zi.