De la zero la nimic

„Lipsa de activitate începe să dispară. Aeroportul va fi sustenabil când va depăşi 300.000 pasageri, adică în următorii cinci ani“. Ne mutăm la Craiova. Acum şapte ani, situaţia era similară celei din Delta Dunării. Directorul Mircea Dumitru spune că de la nicio companie şi 250 de pasageri în 2006, astăzi din Oltenia zboară doi operatori şi 30.000 de pasageri. Aeroportul de la Craiova nu a funcţionat timp de 16 ani, iar după redeschidere nu a beneficiat de nicio investiţie şi dotare. În capitala Olteniei zboară compania românească de aviaţie Carpatair şi operatorul low-cost Wizz Air. Conducerea aeroportului face trimitere la acţiunile întreprinse pentru a obţine o decizie a Comisiei Europene conform căreia să poată acorda ajutor finan-ciar companiilor care deschid noi rute la şi de la Craiova. Negocieri au fost, dar fără rezultat. „În România sunt mult mai puţini operatori aerieni decât aeroporturi. Unii vor să respecte reglementările europene, iar decizia Comisiei Europene (legată de ajutorul financiar - n.red.) a venit la finele anului trecut şi până atunci nu prea am avut ce oferi în schimbul deschiderii unei operări pe un aeroport mic şi regional“, spune Dumitru. După cum explică directorul, puţine aeroporturi din lume se întreţin din activitatea de bază. Marea parte a veniturilor provine din alte surse, care apar doar odată cu creşterea traficului şi nici atunci întotdeauna.

Problema aeroporturilor părăsite o explică directorul de la Baia Mare, Mihai Pătraşcu. În calcul intră, pe de-o parte, strategia operatorului naţional TAROM care zbura pe majoritatea aeroporturilor din ţară până acum câţiva ani, iar, pe de altă parte, nivelul de dezvoltare a zonei - pe lângă faptul că atrag mai puţini pasageri, unele judeţe au rămas în urma altora la capitolul nivel de trai. Prin urmare, infrastructura aeronautică a avut de suferit, aceasta fiind prima care se dezvoltă odată cu apariţia marilor investiţii.

Din punct de vedere economic, un aeroport nu poate fi funcţional dacă are sub 700.000 de pasageri. Majoritatea aeropor-turilor din ţară sunt cu mult sub acest prag, iar susţinerea lor financiară trebuie făcută de către proprietarii acestora - consiliile judeţene sau Ministerul Transporturilor. Totuşi, spune Pătraşcu, existenţa unui aeroport trebuie să fie judecată diferit, nu numai în funcţie de zborurile de linie. De exemplu, la Baia Mare există curse de business ale oamenilor de afaceri din Europa care deţin fabrici în Maramureş, iar un singur pasager care susţine o afacere cu 1.700 de angajaţi poate zbura de câteva ori pe săp-tămână. „Dacă nu ar exista aeroportul, ne-a mărturisit-o în repetate rânduri, şi-ar muta toată afacerea în altă parte, unde are acces mai uşor la infrastructura aeriană. Chiar dacă un astfel de caz înregistrează 15 zboruri pe lună şi deci 15 pasageri, veni-turile pe care le aduce zonei, atât directe, cât şi indirecte, sunt foarte mari“.

Pătraşcu încearcă de mulţi ani să convingă operato-rii să vină la Baia Mare cu un plan în cinci puncte: limitarea fiecărei destinaţii noi pentru prima companie aeriană care vine să opereze, un studiu de piaţă referitor la destinaţiile prioritare ale maramureşenilor, avantaje la tarifele de aeroport sau facilităţi în interiorul aeroportului, colaborarea cu o agenţie de turism care să fie reprezentant unic al companiei aeriene, fără ca aceasta să îşi mai deschidă un punct de reprezentare pe cheltuială proprie, şi asigurarea serviciilor de ticketing şi check-in din partea aer-oportului. Răspunsul pe care îl primeşte mereu este negativ. Operatorii nu vor să zboare în zone slab dezvoltate economic şi sunt reticente să deschidă noi rute fără să aibă certitudinea unui ajutor de stat care să asigure un grad de ocupare de cel puţin 75%.

De pe aeroportul din Baia Mare au plecat în 2010 Austrian Airlines şi Blue Air, iar oraşul a rămas doar cu zborul de Bucur-eşti. Cei de la Danube Wings ar fi fost dispuşi să înceapă operarea cu zboruri la Bratislava, însă agenţiile de turism din Mara-mureş s-au declarat împotriva acestei idei, argumentând că „pasagerii nu sunt obişnuiţi să facă escală la Bratislava chiar dacă preţurile sunt atractive“. Pătraşcu mai spune că traficul aerian din Maramureş prin aeroportul de la Baia Mare este de fapt un sfert din cel real, ceilalţi pasageri folosindu-le pe cele de la Cluj-Napoca, Târgu Mureş sau Budapesta.