Nu le place pentru că nu e rentabil

„Construirea acestor aeroporturi de la zero astăzi în locurile respective ar fi imposibil de justificat în baza unor raţiuni pur economice şi ţinând cont de perspectivele de trafic şi interes pentru liniile aeriene“, spune Szabolcs Nemes, consultant în cadrul Roland Berger. Acest lucru este confirmat şi de dificultăţile majore de atragere de finanţare pentru lucrările de modernizare, de la consolidarea pistei până la modernizarea terminalului în vederea menţinerii în parametri operaţionali buni. Dacă la Tulcea lucrurile abia acum se pun pe hârtie, modernizări au loc la Oradea, Iaşi şi Suceava, după mulţi ani de tergiversări pentru obţinerea banilor europeni sau a unui aviz favorabil de la Ministerul Transporturilor. 24 de milioane de euro se vor investi la Oradea pentru ca acolo să poată ateriza aeronave Boeing 737 şi alte 25 de milioane au fost puse în joc la Suceava, unde procedura de licitaţie a fost contestată, iar constructorul final nu este încă stabilit.

Marius Grosu-Romaşcu, directorul aeroportului de la Suceava, spune că, deşi au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene şi strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air şi Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. „În cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acordării unor mecanisme de sprijin financiar este discutabilă. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport căruia îi lipsesc premisele să devină viabil nu poate fi o soluţie sustenabilă“, mai spune consultantul Roland Berger. Gheorghe Răcaru a construit singura companie românească low-cost, Blue Air, care a operat şi de pe aeroporturile rămase astăzi pustii. Blue Air a încetat zborurile de la Constanţa, Baia Mare, Satu Mare, Arad, ca urmare a constrângerilor de flotă şi a numărului redus de pasageri.

Răcaru vorbeşte în primul rând despre cazul graniţei de vest unde există cinci aeroporturi pe o distanţă de 350 de kilometri, din care performează doar cel din Timişoara. „Sunt aeroporturi care nu cred că ar trebui să rămână în structura actuală. Unele sunt ţinute într-un fel dintr-un orgoliu local; nu cred că merită, pot să fie menţinute pentru business, cu o infrastructură mai redusă, dar şi acolo trebuie văzut dacă ce dai iei înapoi.“ O altă piedică pentru ca operatorii să aleagă oraşele din provincie se referă la indicatorii turistici. Numărul de turişti străini care vizitează România este încă mic, iar principala lor destinaţie este capitala. Blue Air a luat în concesiune aeroportul de la Bacău, unde operează în mod regulat curse către destinaţii din Europa de Vest, iar din totalul pasagerilor grupurile de turişti străini sunt extrem de rare. De la 20.000 de pasageri în 2006, astăzi de la Bacău zboară 440.000: „Darea în concesiune poate fi o soluţie. Am putea fi interesaţi şi noi, dar şi alţii, dacă apar astfel de oferte.“ Răcaru dă exemplu flexibilitatea Consiliului Judeţean de la Târgu Mureş şi importanţa acestor discuţii pentru a începe operarea. „Dacă vine un aeroport cum e Clujul şi cere 21,5 euro per pasager este normal ca imediat costurile să crească şi tariful să nu fie competitiv. Pentru orice destinaţie nouă este important să vedem ce sprijin poate oferi consiliul judeţean până se creează piaţa“, spune Răcaru.

Recent, reprezentanţii CJ Sibiu au lansat proceduri de licitaţii pentru a acoperi opt noi destinaţii: Londra, Madrid, Barcelona, Milano, Veneţia, Roma, Paris şi Dortmund. Companiile aeriene care introduc curse spre aceste localităţi pot primi ajutor financiar de stat de la Consiliul Judeţean Sibiu, suma pe care această instituţie o va bugeta, în următorii cinci ani, fiind de 2,8 milioane de euro. Blue Air a renunţat la multe din cursele de la Sibiu pe seama taxelor mari, rămânând doar cu zborul de Stuttgart, însă ia în calcul revenirea ca urmare a noii politici a autorităţilor locale. „Destinul acestor aeroporturi ţine de voinţa şi politica de business a fiecărui consiliu judeţean. Când generezi mai mult trafic ai beneficii şi din servicii complementare celor din aeroport“, explică Răcaru.