UN ZID PARASIT SI NEISPRAVIT

Ceea ce acuza Mariana Gheorghe, presedintele CIS si CEO al OMV Petrom, e ca Romania se confrunta nu atat cu o lipsa de bani pentru investitii, cat cu o lipsa de prioritati pentru alocarea banilor. Exact acelasi lucru il spunea de curand Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, cand constata ca, desi in UE suntem in top la ponderea cheltuielilor de investitii in PIB, cum aminteam la inceputul articolului, "nu ne-ar ajunge nici 100% din PIB la cele 40.000 de proiecte deschise astazi" si ca "o primarie nu poate sa aiba si scoala, si poduri, si dispensar, si drumuri si stadioane". Guvernatorul BNR Mugur Isarescu critica in aceiasi termeni politica de investitii a statului, explicand ca pierderea de pe urma miilor de proiecte neterminate se reflecta direct in inflatie ca taxa pe care o platim toti.

Partea cu (in)eficienta si inflatia e limpede, dar oare chiar e nevoie ca statul sa incerce sa stimuleze el economia angajand bani publici? Dupa CIS, a carui filozofie si-o insuseste si Guvernul, raspunsul e da: daca toate cele 10 proiecte propuse ar avansa conform planului, rezultatul in acest an ar fi 96.000 de locuri de munca nou create, un plus de venituri la buget de 3,8% si un impact in cresterea PIB de 4,7%.

Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, considera ca sunt deja sanse ca in acest an sa avem o crestere economica de 2%, peste previziunile oficiale, "dar nu este exclus sa creasca si mai mult, daca investitiile straine isi revin mai repede si daca Guvernul va accelera in a doua jumatate a anului o serie de proiecte de infrastructura indelung asteptate, pentru care pana acum a pregatit terenul". Odata ce procesul de investitii incepe, afirma Anghel, "vedem un potential mai mare de redresare a sectorului de constructii publice si comerciale, insa ramane de vazut cum va reusi Guvernul sa mentina in grafic proiectele, tinand cont ca bugetele multianuale sunt inca la stadiul de concept si ca obiectivele se schimba deseori odata cu schimbarea guvernelor".

Estimarea BCR pare asadar optimista, dar conditiile ei de realizare sunt dificile, dupa cum se vede: Romania a atras investitii straine directe aproape exclusiv gratie fortei de munca ieftine, cea mai ieftina din UE raportat la castigul mediu de productivitate, si chiar si asa, anul trecut a atras numai 2,6 miliarde de euro investitii, adica de aproape trei ori mai putin decat Polonia, tara mai comparabila cu noi din punctul de vedere al productivitatii muncii. Prudenta celor de la BCR se vede si din faptul ca, in afara de industrie si exporturi, care vor ramane motoare ale cresterii si in acest an, se abtin sa parieze pe altceva: agricultura e prea imprevizibila, asa cum s-a vazut si anul trecut, cand a crescut neasteptat cu 7,4% in ultimul trimestru, iar cel putin pana in a doua jumatate a anului, cand efectul majorarii TVA va inceta sa se mai simta in inflatie, cresterile de preturi vor frana in continuare consumul populatiei.

n plus, "Romania ramane o economie bazata in mare parte pe consum, unde exporturile nete au deocamdata un impact pozitiv limitat asupra economiei", iar schimbarea modelului de crestere astfel incat exporturile sa conteze mai mult poate avea loc doar treptat, pe masura ce se castiga masa critica in termeni de investitii si de castig de productivitate. Cat priveste inflatia, estimata de BCR sa ajunga la 5% in acest an, tinand cont ca gazele si electricitatea au o pondere de 8,7% in indicele preturilor de consum (in zona euro e de numai 3,9%), Anghel apreciaza ca Guvernul ar trebui sa convina cu FMI un program clar si esalonat de liberalizare a tarifelor astfel incat impactul in economie sa fie cat mai lin posibil; in caz contrar, Romania va continua sa fie perceputa ca o tara in lupta permanenta si sterila cu inflatia, iar BNR nu va izbuti nici sa fixeze asteptarile in aceasta privinta, nici sa reia scaderea dobanzilor.