TEME PENTRU ACASA

Din economia reala lucrurile se vad altfel: sirul de cresteri de taxe si impozite din ultimii doi ani, de la majorarea CAS la impozitul minim si apoi majorarea TVA, n-au facut decat sa loveasca in companiile deja confruntate cu criza, sa descurajeze angajarile si sa mareasca evaziunea fiscala. "A fost incurajata piata neagra de catre aceiasi guvernanti care iau toate masurile de combatere a acesteia in sensul maririi ei. Rezultatul cresterii TVA la 24% a plasat Romania pe primul loc in UE la capitolul necolectare, conform ultimelor date ale UE. Si vedeti vreo masura luata?!", se intreaba Stefan Padure, vicepresedintele producatorului de mezeluri Angst Ro.

Pentru domeniul sau, Padure apreciaza ca o scadere a TVA la produsele alimentare la un nivel intre 5% si 9% ar putea relansa consumul si ar elimina piata neagra, insa faptul ca nu se ia o asemenea masura nu se poate pune pe seama grijilor fiscale ale statului, ci pe seama "neprofesionalismului" autoritatilor si a lacomiei de bani a clientelei: "Un <efect negativ> ar fi limitarea surselor de finantare pentru politicieni, asa ca nu se va intampla niciodata aceasta reducere si vom asista la explicatii aberante de genul <producatorii vor baga diferenta de TVA in buzunar>".

Marius Melesteu, director general al Strauss Romania, unul dintre jucatorii importanti pe piata cafelei, crede la randul sau ca, pe termen scurt, "o solutie ar fi reducerea generala cu doua-trei procente a TVA. n felul acesta, companiile ar putea redeveni profitabile. Aceasta masura ar putea conduce atat la reduceri de preturi, cat si la reducerea evaziunii fiscale". La aceasta adauga si o critica la adresa faptului ca Romania a ramas singura tara din UE care accizeaza cafeaua, considerand-o gresit drept produs de lux, iar Finantele vor sa pastreze nivelul accizelor la 11% doar din nevoia de bani la buget. Neasteptat de prudent se arata Constantin Nita, deputat si vicepresedinte al PSD, fost ministru al IMM in guvernul PDL-PSD (2008-2009), care nu vorbeste nici de CAS, nici de TVA, ba nici de cota unica: "Eu as plati arieratele catre mediul privat. As reduce perioada de rambursare a TVA. As functionaliza Legea Actului Unic de Control. As implementa scheme de ajutor de stat pentru ramurile cu avantaj competitiv si clustere de competitivitate. As asigura acelasi tratament fiscal pentru stat si firme. Prin dialog cu patronatele, as adopta un Cod fiscal care sa mentina liniile directoare pe 5 ani". Nita introduce si el in discutie definitia recesiunii data de NBER din SUA, amintita mai sus, spre a conchide ca, luand in considerare toti parametrii respectivi, "vom iesi din recesiune in anul 2014, atunci cand economia va opera la nivelul potentialului sau. Pana atunci vom produce sub nivelul potential".

Ceea ce e comun managerilor si analistilor consultati de BUSINESS Magazin e insa apelul staruitor la stabilitate fiscala si ca statul sa se consulte mai mult cu mediul de afaceri spre a intelege, cum spune Stefan Padure, ca "in primul rand Romania ar trebui sa fie condusa ca o firma din mediul privat, in care criteriile de performanta si respectarea principiilor economiei de piata ar trebui sa primeze". Pana acum aceasta a insemnat in principal ca Guvernul a inceput sa se orienteze dupa cerintele celui mai important grup de firme private de la noi, respectiv Consiliul Investitorilor Straini (CIS), din a carui conducere fac parte CEO ai unor companii ca OMV Petrom, BCR, Renault, E.ON, Enel, Raiffeisen.

La 6 aprilie CIS a facut o noua evaluare a planului sau de masuri pe care i l-a propus Guvernului toamna trecuta. Din 20 de capitole privitoare la stabilizarea economica, restructurarea sectorului de stat, incurajarea investitiilor si politici pe sectoare, 12 erau bifate fie ca rezolvate, fie cu progrese in ritmul dorit de investitori, intre care lansarea noului program "Prima casa", scrisoarea de intentie cu FMI, schimbarea legislatiei muncii (in primul rand a Codului muncii), pregatirea de privatizare a companiilor de stat sau lansarea a 10 proiecte de investitii de infrastructura cu impact mare in economie, ca de pilda autostrada Nadlac-Sibiu, construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, dezvoltarea portului Constanta ceruta de Ford pentru transportul masinilor produse la Craiova sau organizarea CE de Fotbal din 2020 impreuna cu Ungaria.