Din start s-a concentrat, povesteşte acum, pe realizarea de rute foarte bine organizate, cu serviciu prin SMS care să anunţe la ce oră ajunge maşina. „Acest serviciu a prins şi chiar dacă nu eram la acea vreme liderul segmentului, ideea a fost preluată rapid şi de alte firme din domeniu. Pentru noi a fost o concentrare mare pe departamentul logistic şi ne ajută foarte mult şi acum.“

Tânărul antreprenor povesteşte că a depus în urmă cu câţiva ani primul dosar pentru fonduri europene, pentru programul de minimis, „care a funcţionat foarte bine“; Bilka a primit aproape 200.000 de euro, iar apoi a prins gustul fondurilor europene şi în 2011 şi 2012 a depus alte trei dosare. A primit banii şi pentru al doilea dosar depus, iar la al treilea „s-a poticnit aparatul birocratic; pentru dosarul depus în 2011, am primit finanţare în februarie 2014“. Sumele s-au plasat în jurul a 500.000 de euro pe dosar, iar ultimul dosar, spune antreprenorul, a avut lipsuri mari, pentru că de la momentul depunerii documentaţiei până la primirea fondurilor firma a trecut din categoria celor mici în categoria firmelor mijlocii. Prin urmare, al patrulea dosar fost anulat, pentru că încadrarea nu a fost bună.

Investiţiile din acest an în utilaje se plasează la 2 milioane de euro, iar capacitatea de producţie pentru ţiglă a crescut cu 60%, în urma instalării a două noi linii de producţie. Tot anul acesta firma braşoveană a preluat activele Romlag Braşov, iar suprafaţa deţinută a crescut cu 27.000 mp, hala fiind acum în renovare. Bilka a început în 2014 un program investiţional de 5 milioane de euro, care va fi încheiat peste doi ani.

Suma totală a investiţiilor de până acum ajunge la 8 milioane de euro, din care profitul reinvestit înseamnă în jur de 5 milioane de euro (pe parcursul tuturor anilor), dosarele de fonduri europene 1,2 milioane de euro, iar diferenţa a fost asigurată de un credit bancar de investiţii contractat pe o perioadă de şapte ani. Gradul de îndatorare la sfârşitul lui 2013 era de 17% şi va ajunge la circa 25% la sfârşitul lui 2014, pentru că au fost demarate noi investiţii. Creditul contractat în 2012 „părea o sumă mai mare decât percepem acum; de la an la an creştem cifra de afaceri, care în urmă cu doi ani era 74 de milioane de lei; anul acesta probabil că vom termina la dublul acestei sume (cam 140 de milioane de euro)“.

Producţia oferă firmei un mare avantaj în piaţă („nu neapărat matematic în calculul profitului“), iar Horaţiu Ţepeş explică: „Livrăm absolut tot la dimensiunea comandată. De pildă, dacă un client are o streaşină cu dimensiune de 6 m, o tăiem la dimensiune, pentru ca pierderile să fie minime“. În cazul în care Bilka ar fi doar revânzător, ar fi avut doar dimensiuni standard pe stoc şi la anumite acoperişuri pierderile ar putea ajunge la 10-20%, „ceea ce ar fi făcut să nu mai fim competitivi în piaţă“.

Pentru comenzile pe dimensiuni exacte antreprenorul a creat un departament de consultanţă, iar clienţii finali, care merg la distribuitori cu planul casei, primesc un calcul exact al costului proiectului, făcut de angajaţii Bilka. „Nu se impune ca un distribuitor care vinde acoperişuri de un milion de euro pe an să angajeze pe cineva care să aibă un departament tehnic, camion sau departament de producţie tinichigerie.“

O componentă importantă în dezvoltarea firmei a fost logistica şi „nu ne-am întins în zone foarte îndepărtate în primii ani, am încercat să avem acoperire şi desfacere pe zonele limitrofe şi apoi încet-încet ne-am extins“. Sunt şi acum zone îndepărtate, ca Bihor, unde piaţa nu este acoperită aşa cum ar vrea Ţepeş. „Avem studii pentru fiecare judeţ, facem analize, sunt zone cu potenţial foarte mare; de pildă, până în 2013 Suceava a «bătut» Bucureştiul în ce priveşte consumul de învelitori, nu la construcţii.“ În medie, evaluează antreprenorul, potenţialul pe acoperişuri este de 5 milioane de euro pe judeţ, valoare ce include toate tipurile de materiale: beton, şindrilă, ţiglă metalică, ceramică.