BUSINESS MAGAZIN: Si care e calea cea buna?

ELIZA ERHAN: O bariera in calea economisirii, asa cum a fost si in calea creditarii, este reprezentata de reducerile de salarii, disponibilizarile, iar asta se simte atat la nivelul creditarii, cat si al economisirii. Gradul de penetrare a economisirii in Romania este mult sub cel al tarilor din zona si, bineinteles, mult sub cel al tarilor din zona euro. La noi, economisirea populatiei reprezinta 20% din PIB, in timp ce in zona Europei Centrale si de Est reprezinta 35%, iar in zona euro 65%. Dar vorbim de alte venituri. Normal ca trebuie sa ajungem si noi macar spre zona de 30-35%, dar pana aici trebuie sa avem din ce sa economisim.

EUGEN VOICU: Cred ca masurile intarziate sunt principalul motiv pentru care inca mai vorbim despre recesiune. Daca actionau mai din timp, probabil ca eram si noi acum mai in trend, mai aliniati cu tarile care vorbesc deja la trecut despre criza, chiar daca pe o voce nu foarte puternica.

MARIUS POPESCU: Cred ca statul ar putea sa incurajeze economisirea prin facilitati fiscale pentru pensii, cei 400 de euro fiind foarte putini pentru pensiile facultative si, eventual prin facilitati pentru asigurarile de viata, ceea ce nu exista acum. Paradoxal, am putea sa argumentam ca acum, cand vedem iesirea din recesiune, statul nu ar mai avea interes sa economisim, ci sa consumam. Pentru ca de mare ajutor pentru iesirea din recesiune ar fi un puseu de cerere, insa o strategie pe termen de lung nu e foarte clara. Avand in vedere deficitul de pensie urias din Romania, este evident ca facilitatile fiscale ar contribui la incurajarea economisirii. Daca ar avea facilitati fiscale, romanii ar fi in mod natural mai tentati sa economiseasca decat sa consume.

ROZAURA STĂNESCU: Daca ne intalneam acum patru ani, economisirea nu mergea sau avea probleme pentru ca se consuma. Acum economisirea nu merge pentru ca nu mai sunt bani. Contextul este foarte diferit. Institutul National de Statistica arata ca din ultimul trimestru din 2008 pana in primul trimestru din 2010, romanii au economisit cat au economisit in patru ani de crestere economica - 35 de miliarde de euro. Cei care au fost obisnuiti sa economiseasca pun bani deoparte in continuare. Acum, nici instrumentele acestea moderne de economisire nu se adapteaza oricui. Pensionarii nu vor baga niciodata banii in fondurile de investitii, ci vor prefera depozitele la o luna, in timp ce aceia care au mai multi bani cocheteaza cu instrumentele mai moderne.

BUSINESS MAGAZIN: A incercat cineva vreodata sa faca autoritatile constiente de aceasta problema?

THEODOR ALEXANDRESCU: Asigurarile de viata au incercat. Noi am incercat sa aratam celor care iau decizii ca cel mai bine ar fi sa se imprumute de la populatia Romaniei pe termen lung - prin asigurari de viata, prin pensii, pentru ca e mai bine sa te imprumuti de la populatie decat sa te imprumuti extern. Pot sa se imprumute prin acordarea acestor facilitati fiscale. Industria asigurarilor de viata a propus sa mute aceasta taxare la finalul contractului de asigurare de viata, care e pe 10, 20, 30 de ani si, practic, acesti bani pe care ii obtinem de la populatie prin asigurarile de viata si fondurile de pensii sa fie scutiti de impozit, intr-o anumita marja, din care noi o sa cumparam o parte din emisiunile de titluri ale statului pe termen lung. Exista o tendinta pe care noi o observam in asigurarile de viata - oamenii se orienteaza mai degraba catre produsele garantate. Noi mergem pe acel "disposable income", venitul disponibil care ramane dupa ce platesti rata, gradinita, masina, lumina. Acest venit este mai mic in ultimul timp, dar oamenii inca mai economisesc si unii asiguratori chiar au avut cresteri pe zona asta.

EUGEN VOICU: Nevoia de economisire este foarte mare. Am facut un pariu in firma, ca vom lua o masina de numarat bani, daca cinci zile la rand vor veni oameni cu peste 30.000 de lei cash. Si s-a intamplat. In loc sa faca un transfer bancar, prefera sa vina cu teancurile. Lumea inca vrea sa-i simta, sa-i mute dintr-un loc in altul. Trebuie sa scapam de acest obicei.