Proiectul numit Innovation City, spune Brad, reprezintă doar materializarea unei realităţi deja existente în regiune. “Cluj Innovation City este un concept foarte puternic pentru integrarea mediului de afaceri cu mediul de cercetare şi cu transferul de tehnologie. El se va întâmpla cu sau fără existenţa unor clădiri sau districte concentrate într-un loc. El se întâmplă deja în spaţiul virtual şi suntem convinşi că timpul este în favoarea împlinirii acestui lucru şi într-o proximitate fizică.”

Călin Văduva, CEO-ul companiei Fortech, crede că proiectul Cluj Innovation City se află într-o etapă de conturare şi transpunere a obiectivelor în programe operaţionale. “E prematur să intuim succesul unui asftel de proiect deosebit de complex“, spune Văduva.

Călin Văduva a pus bazele Fortech în 2003, împreună cu o echipă de cinci oameni. “Au avut curajul să se alature unei noi iniţiative antreprenoriale de a face outsourcing de soft,  într-un moment în care eşuasem cu o primă iniţiativă. Am construit businessul Fortech sistematic, consolidând fiecare treaptă motivându-ne constant întreaga echipă să facă faţă unor noi provocări”, spune CEO-ul companiei. Evoluţia Fortech a continuat într-un ritm pozitiv în perioada de criză. Astfel, pentru Fortech numărul de clienţi s-a dublat în perioada 2009-2013. Ca urmare numărul de angajaţi s-a triplat, crescând de la aproapre 100 de angajaţi la finele lui 2009 la peste 300, la sfârşitul lui 2013. “Am construit businessul în jurul ideii de stabilitate şi continuitate. Aceasta înseamnă inclusiv orientare către colaborări de lungă durată cu clienţii noştri. Modelul s-a dovedit câştigător, oferindu-ne stabilitate inclusiv în perioada de criză. În vremurile bune am acumulat şi investit constant. Astfel am reuşit să facem faţă vremurilor mai tulburi.”

La finalul anului 2014, Fortech a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11 milioane euro.  Pentru 2015, Văduva estimează o creştere de mai bine de 30%.

De ce a ales însă Fortech, alături de alte zeci de companii de software, să facă parte dintr-o organizaţie de tip cluster? Avantajele unui membru într-un cluster pot fi multiple, dar numai dacă membri ajung să se cunoască îndeajuns de bine, să aibă încredere unii în alţii şi să conlucreze împreună, este de părere Erik Barna. “La noi, la români, încă e valabila zicala cu capra vecinului, prin urmare uneori e greu (dar nu imposibil) de făcut ca lucrurile să funcţioneze într-o organizaţie care reuneşte mulţi membrii cu interese diverse.” Printre beneficiile pe care apartenenţa la un cluster le aduce membrilor săi se numără posibilitatea de a atrage finanţări europene într-o manieră mai facilă, posibilitatea de a avea acces la cursuri de training la costuri mai reduse, posibilitatea de a face lobby pentru a face cunoscute interesele breslei. “Una este când te prezinţi în fata politicului reprezentând interesele a 100 de angajaţi şi alta este când ai în spate susţinerea şi suportul a câtorva mii”, subliniază CEO-ul Life is Hard.

Pentru CEO-ul Fortech, avantajele semnificative constau în facilitarea dialogului cu mediul academic, autorităţi, centre de cercetare sau antreprenori. De asemenea, clusterul stimulează schimbul de informaţii, inovaţia şi sugerează o agendă de acţiuni viitoare comune. Mai important, formularea unei cereri colective de resurse specializate articulează nevoia adresată sectorului public. La acestea se adaugă beneficiile de imagine ce rezultă din asocierea de branduri.

Veniturile companiilor româneşti de software şi servicii IT au crescut cu 13% în 2014 faţă de 2013, ajungând la 2,42 miliarde euro, conform Studiului „Software and IT Services in Romania”, publicat în iunie de către ANIS – Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii şi realizat de către PAC – Pierre Audoin Consultants. Prognoza pentru 2015 indică o creştere de 14% a veniturilor industriei, iar rata de creştere anuală medie estimată pentru următorii 3 ani este de 11%. Din totalul veniturilor, aproximativ 65% au provenit în 2014 din exporturi, în creştere faţă de anul anterior când ponderea exporturilor în veniturile din software şi servicii ale companiilor româneşti era de 60%. “Industria de software şi servicii este una dintre cele mai performante pe care România le are în prezent, dată fiind rata de creştere de 4 ori mai mare decât cea estimată pentru întreaga economie. În 2014, industria IT&C a înregistrat cea mai mare pondere în PIB de până acum – 6%, din care 2,5% este generat de software şi servicii. Studiul efectuat de către partenerii de la PAC ne arată că tendinţele de creştere, mai ales la export, sunt solide şi nu sunt bazate pe oportunităţi trecătoare”, a explicat Teodor Blidăruş, Vicepreşedinte ANIS.

În Cluj există peste 300 de companii de IT care generează în jur de 70% din totalul produselor de profil exportate de România. Aceste cifre demonstrează importanţa industriei de IT în regiune şi, poate mai important, importanţa regiunii în economia naţională.

“Clusterul e locul unde competiţia şi cooperarea coexistă. În Cluj, ultimii 10-15 ani au fost definiţi mai degrabă de competiţie în zona outsourcing-ului de servicii IT. Fiecare companie românească a câştigat un volum de proiecte şi a crescut insular, stimulând exportul şi economia locală. Însă competiţia modernă cât şi sustenabilitatea sectorului de IT depinde mai mult de productivitate, sofisticarea serviciilor şi crearea de produse cu licenţe proprii decât  de volumul de resurse sau mărimea unei companii”, spune Călin Văduva.