Ca un următor pas logic, companiile de IT din Cluj au decis asocierea într-un grup care să le reprezinte interesele. Acest grup s-a numit Cluj IT, cel mai mare cluster de profil din România.

“Ȋn Cluj-Napoca operează câteva sute de companii în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Această concentrare de companii face din Cluj-Napoca un district IT, iar dacă ţinem cont de definiţia unui cluster economic putem afirma că avem în Cluj-Napoca un cluster de IT, comparabil ca număr de companii cu oraşe importante din Anglia, Irlanda, Germania sau Olanda. De regulă, atunci când o industrie îşi „alege” o localitate anume, are tendinţa de a rămâne acolo pentru un timp mai îndelungat ca urmare a avantajelor legate de masa critică de resursă umană specializată”, spune Stelian Brad.

Potrivit legislaţiei din România, clusterul este o grupare de producători, utilizatori şi /sau beneficiari,  în scopul  punerii  în  aplicare  a bunelor practici din UE în vederea creşterii competitivităţii operatorilor economici. Astfel, termenul de „cluster” indică cu precădere aglomerările industriale şi pun accent pe concentrarea unor întreprinderi din acelaşi domeniu sau domenii conexe, cu efecte economice  asupra  forţei  de  muncă, asupra specializării furnizorilor şi în ceea ce priveşte transferul tehnologic şi inovarea. În anul 2013, existau la nivel naţional 47 de clustere aflate în evidenţa Direcţiei de Politică  Industrială  din  cadrul  Ministerului  Economiei.  Acestea  au  fost  aglomerările economice care au putut face dovada unui acord de parteneriat între actorii din cluster.

Cluj IT este o asociaţie de tip cluster inovativ, înfiinţată în luna octombrie 2012, având ca membri 30 de companii de IT, 3 instituţii de învăţământ superior, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, 8 instituţii publice şi organizaţii catalizator.

Erik Barna, fondator şi CEO al Life is Hard, este mai rezervat atunci când vorbeşte despre clusterizarea industriei de IT din Cluj. “Este încă destul de greu să numim Clujul un cluster de IT. Într-adevăr există în Cluj foarte multe companii de IT, de la start-up-uri până la multinaţionale, există chiar şi câteva clustere de IT, dintre care cel mai cunoscut şi din care facem şi noi parte este Cluj IT. Clusterele sunt încă într-o fază destul de incipientă, abia acum învăţăm să ne armonizăm eforturile şi interesele, învăţăm să facem lobby şi să atragem finanţări”, este de părere Barna.

Life is Hard este unul din exemplele de succes propuse de Cluj în ultimii ani. La nivel de grup de firme, Life is Hard (incluzând divizia de soluţii mobile şi divizia de outsourcing) a avut venituri de peste 1,2 milioane euro. Pentru 2015, Erik Barna preconizează o creştere de cel puţin 10-15%, cu menţinerea acestui trend şi pentru anii următori. În 2014, Life is Hard a ocupat locul 28 în Deloitte Technology FAST 50 CE (în cadrul acestui clasament, România a fost reprezentată de 6 companii, dintre care două din Cluj). A doua distincţie din partea Deloitte a fost nominalizarea pe poziţia 362 în clasamentul Technology Fast 500 EMEA, top care include companiile de tehnologie din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

Clujul are un mare avantaj din punct de vedere al forţei companiilor autohtone, crede Stelian Brad: “Clujul dispune de o serie de factori de bază în sectorul IT, care-l fac atractiv. Aici includem ecosistemul socio-cultural, bazinul de resursă umană alimentat anual de două universităţi importante la nivel naţional sau viteza de reacţie la solicitări personalizate. Probabil că unele dintre aceste elemente le regăsim şi în alte oraşe ale ţării, însă la Cluj se adaugă la acestea un angajament puternic şi o seriozitate ridicată în relaţia cu clientul, dar poate peste toate faptul că sectorul nu este dominat de multinaţionale ci de firme autohtone şi firme cu capital străin care nu depăşesc ca forţă firmele autohtone”, remarcă Brad. “În prezent, cele câteva sute de firme IT din Cluj-Napoca raportează cumulat cea mai mare cifră de afaceri la export din România. Ce este important de accentuat aici este faptul că un cluster economic creşte numai prin intermediul iniţiativelor antreprenoriale. Constrângerile utile reprezintă de fapt motorul inovării, atât în plan managerial cât şi tehnic”, mai spune Brad.