Planurile sefului Carpatair, dupa un an de pierdere

Postat la 19 aprilie 2010 79 afişări

Istoria poate sa se repete. Este un fel de lectie pe care si-o preda Nicolae Petrov, fondatorul si CEO-ul Carpatair. Intr-un an, compania a pierdut ce a castigat in trei ani de crestere. Dar ce inseamna asta pentru urmatorii trei ani?

Perioada dintre scaderea de anul trecut si cresterile de peste un an sau doi este vazuta de multi oameni de afaceri ca oportuna pentru castigarea de cota de piata. A devenit aproape un cliseu in declaratiile acestora, dar in cazul unor piete falimentele sau iesirea pur si simplu din piata a unui competitor a lasat niste usi deschise. Este intr-adevar cazul pietei de aviatie, unde anul trecut companii precum MyAir sau Sky Europe au inchis operatiunile din Romania si nu numai. "Aproape toate companiile aeriene din lume au suferit pierderi importante in 2009, iar in multe cazuri sanse reale de redresare nu exista", spune Nicolae Petrov, precizand ca se refera in special la companiile low-cost, dat fiind ca in 2008 si 2009 au fost "cel putin 3-4 falimente chiar in zona noastra de interes si toate acestea au vizat companii aeriene low-cost".

Asa ca Nicolae Petrov a intrat intr-o cursa contra cronometru pentru ocuparea cotelor de piata vacantate in 2009 de criza economica. De fapt, strategia sa merge acum pe mai multi piloni, prioritare fiind ocuparea a cat mai multe rute pe care exista cerere si castigarea de cota pe zborurile cu plecare din Bucuresti.

A trecut aproape o jumatate de an de cand Carpatair s-a instalat si la Bucuresti. Operatorul aerian mai zburase in anii anteriori pe Otopeni, conectand capitala cu hub-ul sau de la Timisoara. Din toamna insa, Carpatair a decis ca trebuie sa opereze zboruri din Bucuresti, de unde a inceput sa zboare direct catre Italia. Dar luna mai 2010 va fi speciala din punctul acesta de vedere. In mai va fi lansata si baza operationala de la Bucuresti, alaturi de cea de la Craiova, iar Carpatair va deveni "cu acte in regula" cel mai mare operator aerian pe destinatiile din Italia.

Miza nu e mica deloc: catre Italia s-au indreptat anul trecut peste 23% dintre zborurile care au plecat din Romania si tocmai din acest motiv cei mai multi operatori se lupta pe cucerirea unei cote cat mai importante din aceasta piata. Din mai, odata cu lansarea a inca patru curse din Bucuresti catre Italia (Venetia, Milano, Verona si Bolonia), Carpatair va avea 164 de zboruri saptamanale din Romania catre Italia (88 din Timisoara, 48 din Bucuresti si 8 din Craiova) - in competitie fiind cu Blue Air, care are 63, cu Wizz Air - care are 61, dar si cu Alitalia si TAROM - cu 60, respectiv 28. Carpatair conduce intr-adevar ca numar de curse, dar opereaza cu avioane mai mici decat Blue Air, Wizz Air sau TAROM (care folosesc in general Boeing 737, cu cel putin 125 de locuri), asadar numarul pasagerilor ar putea fi de asemenea important. Lista italiana a lui Nicolae Petrov este inca deschisa; acum compania are cea mai buna acoperire catre cea mai cautata destinatie din Romania - zboara la Florenta, Ancona, Bari, Roma, Venetia, Bologna, Verona, Torino, Milano.

Carpatair vrea sa se consolideze drept cel mai mare operator aerian pe cea mai cautata destinatie din Romania si anume Italia. Dar mai e de lucru, iar aceasta pozitie nu putea fi atinsa doar zburand de la Timisoara, astfel ca operatorul infiintat in urma cu zece ani a fost nevoit sa vina la Bucuresti, unde este cea mai mare concurenta pe zborurile catre Italia si nu numai. Pe de alta parte, nici la Timisoara Carpatair nu mai e singur (sau aproape singur, ca in anii trecuti, cand doar cursele interne ale TAROM mai decolau de pe Traian Vuia). In martie, Lufthansa a inaugurat al treilea zbor zilnic cu plecare din Timisoara catre München, iar operatorul low-cost maghiar Wizz Air detine deja, conform anna.aero, 30% cota din sloturile de pe aeroportul banatean.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/transporturi/planurile-sefului-carpatair-dupa-un-an-de-pierdere-5914096
5914096
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.