ION LIXANDRU, UNTRR: Relaţia între România şi Franţa nu este una dintre cele mai bune, deşi un punct de referinţă din economia României, istoric vorbind, este Dacia, care a rămas şi asigură şi acum cam 12% din PIB cu o infrastructură de invidiat. Trebuie să respectăm investiţiile francezilor şi această platformă trebuie dezvoltată, nu să-i dăm la picioare. Ceea ce s-a făcut la Titu devine cel mai important punct operaţional. La un moment dat francezii voiau să facă linie directă Paris - Titu, Titu - Paris, pentru că era mai ieftin să-i aducă şi să-i ducă cu avionul dimineaţa şi seara decât să-i reloce aici. Dacia funcţionează şi ne aduce beneficii pentru că este o marcă la nivelul nostru. Şi trebuie să rămânem în topul producătorilor auto în Europa de Est. Şi încă o dată spun, nu trebuie să ratăm mana cerească pe care ne-o oferă portul Constanţa. Şi să nu uităm nici de celelalte două porturi - Galaţi şi Brăila. În urmă cu 200 de ani, Brăila era un port adevărat, foarte important în Europa pentru transportul de cereale. Noi călcăm în picioare tradiţia. Olandezii, o ţară colonială mică, a ştiut să-şi păstreze nişte mărci. Şi-şi văd de treaba lor cu multireligii, cu culori naţionale. N-au nicio problemă.

DRAGOŞ GELEŢU, KLG EUROPE: Ei bagă în Rotterdam, în port, investiţii de 400 de milioane de euro pe an. Noi cred că nici câteva zeci de milioane. Ei au o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro pe an, noi la Constanţa nici nu ştim dacă ajunge la 100 de milioane de euro.

ION LIXANDRU, UNTRR: Sunt investitori care vor dezvolta. Inclusiv dezvoltări pe calea ferată, performantă, care să asigure şi viteză de circulaţie. Degeaba am cale ferată dacă trenul vine o dată la cinci zile; se strică marfa. Degeaba am cale ferată dacă nu operez pe ea. Trebuie să operez pe ea, să circul cu o viteză comparabilă cu camionul.

BUSINESS MAGAZIN: Transportul pe calea ferată este mai scump decât cel rutier.

ION LIXANDRU, UNTRR: Da, pentru că cele mai bune legături sunt între portul Constanţa şi Bucureşti. Şi n-am vorbit aici de logistica carburanţilor. Ştiaţi că România importă motorină şi benzină în Ardeal? Ecuaţia pentru Petrom este simplă: din petrol, 30% iese benzină, 30% motorină, 40% derivaţi. Şi cum consumul de motorină este dublu faţă de benzină, n-am de ce să rafinez capacitatea necesară de motorină pentru că n-am ce să fac cu benzina; n-am unde s-o stochez şi mai vine şi Oficiul Concurenţei peste mine. Pe cale de referinţă, importurile se fac la Mol pe partea de Ardeal. Iar transportul sare din schemă şi se câştigă bani. Logistică deşteaptă. N-ai de ce să duci camionul cu 50 de tone pe Valea Oltului dacă îţi dă ungurul pe partea cealaltă pe ţeavă. Iată cum o companie mare şi deşteaptă îşi optimizează costurile.

ADRIANA PĂLĂŞAN: Iar costurile sunt mai mari din cauza lipsei de trafic pe calea ferată. În urmă cu 15 ani am contractat echipamente cu dimensiuni speciale şi am obţinut pentru acelaşi traseu la o companie din Italia cu care lucram un preţ cu 30% mai mic decât cereau Romtrans aici. De ce? Pentru că la vremea respectivă, volumele pe care le contracta Romtransul pe acelaşi traseu erau mult mai mici.

Aş vrea să mai completez că toată lumea întreabă ce înseamnă piaţa logisticii. Nu poate fi dimensionată, atâta vreme cât companii precum Europharm fac logistică de distribuţie, dar cumpără mărfurile şi nu ştim cât costă, atâta vreme cât producătorii îşi duc cu maşinile lor marfa şi nu ştim cât costă, atâta vreme cât maşinile de 1,5 tone nu sunt licenţiate, nu ştim câte sunt şi ce fac proprietarii cu ele. Ar trebui să avem un bilanţ cu elemente speciale cu ce înseamnă venituri din transport şi depozite proprii, venituri din expediere şi după aceea adăugate altele. Altfel nu putem şti cât e piaţa logistică. Ne dorim să reuşim să dimensionăm piaţa pentru că nu este toată în mâna operatorilor şi nu se poate face decât pe cale fiscală.

BUSINESS MAGAZIN: Am văzut care sunt problemele domeniului. Există un dinamism în această piaţă, sunt investiţii anunţate şi în aşteptare, firme de transport care continuă să-şi optimizeze costurile, să sperăm că nu doar pe rutier, ci şi pe calea feroviară, pe fluvial şi maritim.