În plus să nu uităm că trebuie să deschidem Asia. Nu trebuie să ne batem în Europa, trebuie să mă duc în Asia unde pot fi competitiv, în Turcia. Am organizat o întâlnire cu oameni de afaceri turci.

DRAGOŞ GELEŢU, KLG EUROPE: Este vorba de Orientul Mijlociu, nu de China sau India.

ION LIXANDRU, UNTRR: Da, zona apropiată, pentru care logistica ne poate ajuta enorm.

DRAGOŞ GELEŢU, KLG EUROPE: Şi Rusia şi Ucraina. Piaţa captivă a României de care trebuie să beneficiem.

ION LIXANDRU, UNTRR: Avem şi o problemă de investiţii. Avem oameni inteligenţi, dar din păcate avem un semnal politic dezastruos, ca să nu spun mai rău. Noi trebuie să ne rupem, să ne decuplăm de mediul politic. Şi trebuie să găsim soluţia să facem asta. Ei bat apa în piuă că deschid locuri de muncă. Până la acest moment avem sumedenie de diplome pentru care nu există locuri de muncă. Dar nu mai avem strungari, sudori, frezori, oameni care sunt necesari şi în industria logistică pentru că sunt o sumedenie de zone care au în spate şi tehnologie, dar şi nişte oameni care lucrează cu mâna. Revenind, putem să cumpărăm tehnologie, bani sunt pe piaţă, dar trebuie să definim oportunităţile care să ne ajute pe noi în business - cu terminarea infrastructurii începute. Să avem şi noi un coridor de la Constanţa pe care trebuie să-l punem în valoare, ca să avem Constanţa ca port european pentru Europa Centrală şi de Est. Şi să terminăm infrastructura pentru că distribuţia este comasată pe zona de Vest. Altfel, degeaba se investeşte în tehnologie pentru că vor fi costuri prea mari. Lumea se duce la Viena să-şi cumpere haine, în loc să găsească în România acelaşi preţ şi aceeaşi calitate.

BUSINESS MAGAZIN: Dacă se face autostrada Bucureşti - Ploieşti şi se termină şi cea către Constanţa, devin terenurile mai interesante pentru investitori, există cereri pentru construcţii de depozite logistice?

GABRIEL CHIMIŞLIU, KNIGHT FRANK/THE ADVISERS: Oferte de terenuri sunt multe. Iar Ploieştiul s-a dezvoltat foarte frumos ca pol, atât logistic, cât şi industrial. Constanţa momentan nu are o ofertă foarte mare de terenuri şi, din câte văd, nici cerere foarte mare acolo.

BUSINESS MAGAZIN: Chiar dacă sunt companii logistice, precum KLG Europe, care susţin dezvoltarea portului Constanţa?

GABRIEL CHIMIŞLIU, KNIGHT FRANK/THE ADVISERS: Este adevărat, dar cererea este mică dacă este să facem o comparaţie cu Clujul, unde acum este o criză de spaţii. Există nişte încercări în zona Turda pentru parcuri industriale pentru anumite companii, dar Turda este cam departe.

BUSINESS MAGAZIN: Există investiţii noi anunţate în domeniul logistic, se prefigurează un al treilea pol logistic?

ADRIANA PĂLĂŞAN, ARILOG: Există, dar aş vrea să menţionez felul în care se schimbă mentalitatea în zona de logistică. Discuţia se poartă despre cum pot lucra împreună operatorii logistici pentru a reduce costurile şi despre plasarea în centre comune pe care să le utilizeze mai mulţi pe zona de distribuţie. Şi am văzut operatori logistici care dezvoltă astfel de spaţii tocmai pentru a facilita accesul şi a compensa puţin lipsa de spaţii logistice. Dar este o tendinţă pentru care am tot respectul, pentru că după ani întregi de discuţii în cadrul asociaţiei astfel de lucruri se întâmplă. Pentru că şi dacă unele companii sunt concurente, dacă îşi pun în comun resursele, cu siguranţă obţii performanţă pe costuri din toate punctele de vedere. Iar dezvoltarea spaţiilor logistice în ţară are în spate acordul dintre logisticieni pentru utilizarea şi tranzitarea volumelor. Anul acesta s-au dezvoltat enorm de mult liniile zilnice către România şi nu numai cu camioane de cupaj. Dacă pentru infrastructură nu putem face mare lucru, dacă punem resursele împreună, putem reduce costurile.

BUSINESS MAGAZIN: KLG investeşte la Turda?

DRAGOŞ GELEŢU, KLG EUROPE: KLG are un spaţiu mare, un teren de 6,5 hectare la Turda. Şi aşteptăm mai întâi dezvoltările din zonă şi să vedem ce posibilităţi apar. Suportul trebuie să vină de la autoritatea locală pentru că am nevoie de suport măcar la nivel de fiscalitate al autorităţii locale şi aici e o problemă în general. În Bucureşti şi în zonă, în aşa-numitele parcuri industriale a fost o treabă de genul "gardul şi leopardul". Ai cumpărat proprietăţi, ai convins investitorii să vină să bage zeci de milioane de euro pe vreme de criză (în perioada asta companiile nu numai că nu au bani, dar nici băncile nu le dau) şi după ce îi convingi pe investitori să vină, autoritatea locală uită că tu eşti într-un parc industrial şi că trebuie să-ţi acorde facilităţi, pentru că aşa e legea, nu pentru că aşa vrea Dragoş Geleţu. Asta spune legea, să nu plătesc <amărâta> de taxă pe proprietate, care în termeni tot <amărâţi> înseamnă 1,5% din valoarea unei proprietăţi pe an. Adică câteva sute de mii de euro pe an sau, altfel spus, încă minim un euro pe metru pătrat adăugat la chiria efectivă. Deci cum poţi să convingi investitorii să vină dacă nu ai sprijin? Asta facem şi la Turda - aşteptăm să vedem ce se întâmplă ca să ştim dacă mai băgăm bani sau nu. Suntem prezenţi peste tot, avem şapte hub-uri în ţară şi mă gândesc ca peste tot să investim. Nu ca reprezentant al unei companii străine în România sau ca partener, ci ca român, mă interesează să vină cât mai mulţi bani la noi în ţară. Pentru că am văzut de-a lungul timpului, orice am zice, am crescut datorită faptului că am luat know-how din afară; nu puteam să-l inventăm noi.