BUSINESS MAGAZIN: Ce soluţii vedeţi pentru a îmbunătăţi situaţia?

DRAGOŞ GELEŢU, KLG EUROPE: Citeam zilele trecute despre olandezi că 45% din importurile lor sunt re-exporturi. Ce înseamnă asta de fapt? Cât mai simplu, înseamnă că produsul intern brut îl creşti până la urmă din producţie internă, din export, dar trebuie să produci. Dar din ce iese de la ei din ţară, 45% înseamnă produse cu valoare adăugată, cum sunt asamblările. Se traduce prin aceeaşi posibilitate şi la nivelul României. Piaţa noastră captivă este toată Europa Centrală şi de Est, ba chiar mai spre Rusia şi ţările nordice. Dar trebuie să împingem graniţa aceasta. Pentru că costurile sunt mult mai mici. Orice producător ar face linie de etichetare, de exemplu, aici, pentru că e mai ieftin în România. Pentru că în China s-au mutat cei care au nevoie de volume. Dar pe partea de componente, de asamblare, va fi nevoia cea mai mare ca localizarea să fie lângă unităţile de producţie. Pentru că sunt companii care produc în China de 12 ani şi care nici în prezent nu pot pune brandul pe produsul de acolo. Până şi industria de modă nu poate produce în China decât volumele foarte mari. Pentru că se schimbă rapid sezonul şi producţia trebuie să fie aproape de consumator, nu poţi aştepta 30-35 de zile ca să vină produsele din China.

ION LIXANDRU, UNTRR: Cât priveşte subiectul "Turda" vreau să spun că pe vremea în care Anca Boagiu era ministru am reuşit limitarea dezvoltării autostrăzii Transilvania către centrul ţării, care pleca de nicăieri şi se termina nicăieri. Şi dacă aţi observat, cu puţinele resurse această autostradă se duce spre partea de vest, ca să creăm conexiunea de la Turda, Cluj, pe partea de Debreţin. E un lucru bun. Iar pentru că Olanda are portul Rotterdam pe unde intră şi iese marfa, noi putem să dezvoltăm Constanţa pentru intrare. În urmă cu câţiva ani eram cei mai mari exportatori europeni de banane, deşi nu avem un bananier. Ceea ce a însemnat management şi logistică în portul Constanţa - indiferent cât e fiscal şi cât nu, este important că am apărut în top. De aceea, infrastructura trebuie susţinută şi dezvoltată, pentru că aici avem mână de lucru. Iar marfa o putem livra acum, fie Apple, fie adidas, fie culoarea violet.

DRAGOŞ GELEŢU, KLG EUROPE: Despre portul Constanţa s-ar putea spune că nu s-au făcut eforturi. Dar au fost asociaţii de profil care au obţinut finanţare de la guvernul olandez, Ministerul Economiei, pentru a susţine colaborarea dintre portul Rotterdam şi Constanţa, pentru a ridica Constanţa la statut de poartă estică de intrare a Europei. Dacă vă amintiţi White Paper prin care au fost propuse câteva măsuri pe partea de infrastructură, fiscalitate. Dar durează.

ION LIXANDRU, UNTRR: Este în plină desfăşurare proiectul Dunăre - Bucureşti, s-au alocat de la comisie bani foarte mulţi pentru dezvoltarea Dunării navigabile, ceea ce înseamnă că Bucureştiul şi Constanţa devin şi mai importante. Este dorinţa ţărilor din zona caspică de a face cu bani de la ei o autostradă în jurul Mării Negre, ceea ce ne avantajează. De aceea zic: Constanţa pentru noi poate să fie un debuşeu extraordinar. În momentul în care dai drumul la o asemenea investiţie, cumpără marfă scumpă, este păcat ca noi să nu gestionăm darul pe care îl avem - că suntem pe zona aceasta. La Rotterdam fac diguri pentru că sunt sub nivelul mării şi s-au înmulţit de la 10 milioane la 20 de milioane, dar noi din păcate de la 22 de milioane ne-am dus la 18 milioane. Dar spun iar: infrastructura, infrastructura, infrastructura.

ADRIANA PĂLĂŞAN, ARILOG: Ar trebui să nu neglijăm totuşi terminalele feroviare. N-ar trebui ca parcurile logistice să se poată dezvolta fără să aibă terminal feroviar. Sunt extrem de multe companii care cer asta, ar putea să eficientizeze transportul rutier având astfel de terminale performante. Terminalele pe care le-am văzut în Germania sunt în stare să descarce cu un singur echipament 60 de containere pe oră. În fiecare minut pot să scoată un container de pe calea ferată. S-ar putea rezolva o mulţime de probleme referitoare la zona de distribuţie, la transport, dacă am reuşi să poziţionăm calea ferată în parcurile logistice.

BUSINESS MAGAZIN: În ultima vreme sud-estul României devine tot mai interesant, de pildă Ford a început producţia la Craiova, ceea ce generează o întreagă efervescenţă în industria de componente. Vedeţi vreun interes din partea dezvoltatorilor în acest sens?