Andrei Rădulescu

senior economist la Banca Transilvania

◊ 
În scenariul macrofinanciar central previzionăm o medie anuală pentru cursul leu/euro de 4,42 în 2015 şi de 4,39 în 2016. Acest sce-nariu este construit pe bază de modele şi tehnici macroeconometrice care iau în considerare principalele variabile din economia reală şi din economia financiară din Statele Unite, zona euro şi România. Din perspectiva termenului mediu ne aşteptăm la o apreciere uşoară a leului în raport cu moneda unică europeană, pe fondul intrării economiei interne într-un nou ciclu investiţional, cu impact asupra direcţiei de circu-laţie a fluxurilor financiare internaţionale (inflexiune de la ieşiri nete de capital din România la intrări nete de capital).

◊ 
Piaţa valutară este componenta pieţei financiare cea mai sensibilă la semnalele de politică monetară din principalele blocuri economice ale lumii. În prezent asistăm la o divergenţă fără precedent în sfera politicii monetare (SUA versus zona euro/Japonia), aspect reflectat de dinamica recentă a principalelor valute (aprecierea dolarului, deprecierea euro). Menţionăm faptul că politica de relaxare mone-tară fără precedent în istorie a determinat o creştere semnificativă a lichidităţii pe piaţa valutară (la aproximativ 6 trilioane de dolari pe zi). În acest context, este posibil să asistăm la volatilitate şi schimbare de tendinţe pe piaţa valutară globală pe măsură ce Fed va normaliza poli-tica monetară (cu impact asupra direcţiei fluxurilor internaţionale de capital în principalele blocuri economice ale lumii, inclusiv ţările BRICS).

◊ 
„Războiul valutar“ este termenul introdus de Ministrul de Finanţe al Braziliei în urmă cu aproximativ cinci ani pentru a descrie politicile băncilor centrale din ţările cu pondere importantă în PIB-ul global. Această confruntare valutară este foarte vizibilă, mai ales dacă analizăm dinamica cursului real efectiv al principalelor monede de pe glob (s-au intensificat divergenţele în ultimele trimestre). Pe termen scurt, nu este exclus să asistăm la o intensificare a acestei confruntări, mai ales din perspectiva persistenţei divergenţelor de politică monetară (FED vs. BCE), dar şi a realităţilor macrofinanciare şi perspectivelor din ţările emergente şi în dezvoltare. Subliniem însă faptul că pe termen mediu-lung sunt semnale care conturează scenariul consolidării globalizării, inclusiv în plan valutar, din care s-ar putea desprinde la un moment dat realitatea unei monede globale. Evoluţiile recente ale cursurilor nominale EUR/USD, EUR/CHF, USD/JPY exprimă faptul că are loc o realiniere (spre paritate) a principalelor valute din economia mondială.

◊ 
După declanşarea crizei (Marii Recesiuni) s-au consemnat schimbări importante în sfera conduitei politicii monetare, atât în ţările dezvoltate, dar şi în cele emergente şi în dezvoltare. Ne referim atât la modificarea de paradigmă, dar şi la componenta de comunicare, a cărei dimensiune s-a amplificat în ultimii ani (cu impact pentru pieţele financiare). Realităţile şi perspectivele macroeconomice pe termen mediu exprimă premisa ca Fed să demareze procesul de normalizare a politicii monetare (prin majorarea graduală a ratei de dobândă de referinţă) în acest an. Pe de altă parte, BCE abia a intrat într-un nou program de relaxare monetară de anvergură. Totodată, relaxarea monetară continuă şi în ţările din sfera de influenţă a euro, dar şi în Japonia. Pe termen scurt nu ne aşteptăm la modificări radicale ale di-recţiei de politică monetară în Statele Unite şi zona euro. Atragem însă atenţia că intensificarea percepţiei de risc macrofinanciar (şi geo-politic) în economia mondială va avea impact asupra stabilităţii preţurilor şi stabilităţii financiare în principalele blocuri economice din lume, ceea ce ar atrage reacţia imediată a băncilor centrale.

Ciprian DascĂlu

economistul-şef al ING Bank

◊ 
Stabilitatea leului în contrast cu variaţiile ample ale monedelor regionale ca urmare a ştirilor divergente venite din zona euro şi SUA privind perspectivele politicilor monetare sugerează faptul că BNR a „controlat” discret perechea leu/euro. Pe termen scurt , ne aşteptăm ca leul să se deprecieze către limita superioară a intervalului 4,40-4,47/euro (interval în care s-a tranzacţionat în ultima lună) pe fondul posibilelor reduceri de expuneri pe titlurile de stat denominate în lei ca urmare a întăririi dolarului american de către investitorii cu reşedinţa în SUA.

◊ 
Ne aşteptăm ca BNR să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază la şedinta din 31 martie având în vedere cele mai recente date, care arată scăderea inflaţiei de bază CORE de la 1,3% la 1,0% (ca urmarea a aprecierii medii de 1,2% a leului în februarie faţă de luna precedentă) şi convergenţa aceasteia către cifra headline. Din perspectiva pieţelor financiare ne aşteptăm la un efect neutru al deciziei având în vedere că interacţiunea băncii centrale cu piaţa monetară se face prin intermediul facilităţii de depozit pentru care nu anticipăm o ajustare de la nivelul actual de 0,25% în viitorul previzibil.

◊ 
Pe termen mediu ne aşteptăm ca intervalul 4,38-4,52 în care s-a tranzacţionat cursul leu/euro în ultimele 12 luni să fie spart la limita de jos (ne aşteptăm ca leu/euro să încheie anul la 4,35) anticipând faptul că BNR a devenit mai îngrijorată de perspectivele inflaţiei ca ur-mare a îmbunătăţirii cererii interne şi să devină mai flexilă la aprecierea monedei naţionale. Riscuri de depreciere pot apărea ca urmare a derapajelor fiscale care preced de obicei alegerile parlamentare, escaladarea crizei din Grecia şi creşterea restrictivităţii monetare din SUA mai accelerat decât anticipează acum pieţele, dar ne aşteptăm să nu fie persistente în contexul derulării programului masiv de relaxare cantitativă al BCE.

◊ 
Până în prezent traiectoria EUR/USD a fost în principal ghidată de politica BCE. BCE a anunţat programul de relaxare cantitativă în ianuarie şi ne aşteptăm să îl îndeplinească cu succes prin sporirea balanţei cu 60 miliarde de euro lunar. Ne aşteptăm ca politica BCE să inflameze aşteptările inflaţioniste şi să împingă şi mai jos ratele reale de dobândă şi moneda unică.

◊ 
În următoarele luni credem că piaţa valutară îşi va muta focusul pe politica Rezervei Federale din SUA. Suntem din ce în ce mai în-crezători că Fed va creşte rata dobânzii în iunie şi o va duce la 0,75% şi 1,50% la finele anului 2015, respectiv 2016. În tot acest interval ne aşteptăm ca BCE să menţină rata de referinţă nemodificată la 0,05%.

◊ 
Aplatizarea curbei randamentelor din SUA ca urmare a creşterii randamentelor pe termen scurt mai rapid decât a celor pe termen lung în timp ce majoritatea partenerilor comerciali din G10 sunt într-un ciclu de relaxare monerată va continua să menţină ridicată cererea pentru dolari. Mai mult, avem îndoieli că soluţionarea crizei din Grecia va determina mai mult decât o corecţie temporară a trendului actual al EUR/USD.