Ionuţ Dumitru

economistul-şef al Raiffeisen Bank

În scenariul nostru de bază ne aşteptăm la o evoluţie stabilă a cursului leului faţă de euro. Cu toate acestea, episoadele de volatilitate sunt foarte posibile, generate atât de factori externi, cât şi interni.Pe plan intern, eventuale tensiuni la nivel politic şi în relaţia cu FMI/CE ar putea crea volatilitate în pieţele financiare locale. În particular, materializarea propunerilor recente legate de noul Cod fiscal ar putea atrage deraierea şi de jure a acordurilor cu FMI/CE, şi în mod special o reacţie negativă din partea Comisiei Europene prin activarea mecanismelor aferente Braţului preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere.

Factorii externi sunt legaţi de evoluţia evenimentelor din Grecia şi Ucraina, dar şi de modul în care FED-ul american va gestiona procesul de normalizare a dobânzilor în SUA. În particular, creşterea dobânzilor în SUA ar putea conduce la o ieşire de capitaluri de portofoliu din ţările emergente (inclusiv România), cu implicaţii asupra randamentelor la titluri de stat şi asupra cursului de schimb. Un factor care ar putea contrabalansa (cel puţin parţial) această presiune este însă politica de relaxare cantitativă implementată de către BCE. Politicile monetare divergente din zona euro vs SUA ar putea genera mişcări ample la nivelul cursului de schimb şi dobânzilor la nivel internaţional.

Radu Crăciun

economistul-şef 
al BCR

◊ 
Aşteptările noastre pentru un curs leu/euro  tranzacţionat în jurul unei valori medii de 4,45 combinate cu previziunile grupului Erste care anticipează pentru sfârşitul anului un curs EUR-CHF în jur de 1,13 şi un curs EUR-USD în jur de 1,04 sugerează ratele de schimb potenţiale pentru CHF-RON şi USD-RON: respectiv 3,94 şi 4,28.

◊ 
Episoadele de volatilitate sunt posibile şi vor fi cauzate mai degrabă de evoluţiile din regiune, precum cele legate de relaţia Greciei cu zona euro sau de Ucraina. Devalorizarea leului faţă de franc şi dolar influenţează diferit actorii economici. Astfel, cei care au credite în franci şi dolari vor avea rate de plată în creştere, în această categorie intrând şi România pentru obligaţiunile denominate în dolari. În ce priveşte comerţul exterior impactul major va veni din partea  aprecierii dolarului care va face importurile de hidrocarburi mai scumpe, iar exporturile spre SUA, Orientul Mijlociu sau Asia, de obicei denominate în dolari, mai competitive.

◊ 
În ce priveşte probabilitatea începerii unui război valutar, vedem deja simptome ale acestuia în Asia, dar şi în  ţările europene nordice. Pe de altă parte, Fed-ul este condamnat la creşterea dobânzii cheie în contratimp cu BCE, ceea ce va face ca dolarul să continue să se aprecieze faţă de euro. În condiţiile în care majoritatea băncilor centrale se confruntă mai degrabă cu problema creşterii economice slabe decât cu problema inflaţiei, este de aşteptat ca politicile monetare să fie mai degrabă relaxate, SUA fiind într-o situaţie atipică care le obligă să demareze o politică monetară restrictivă.