Războiul valutar, încotro?

„Războiul valutar“ este termenul introdus de Ministrul de Finanţe al Braziliei în urmă cu aproximativ cinci ani pentru a de-scrie politicile băncilor centrale din ţările cu pondere importantă în PIB-ul global. Această confruntare valutară este foarte vizibilă, mai ales dacă analizăm dinamica cursului real efectiv al principalelor monede de pe glob (s-au intensificat divergen-ţele în ultimele trimestre), explică Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania: „Pe termen scurt, nu este ex-clus să asistăm la o intensificare a acestei confruntări, mai ales din perspectiva persistenţei divergenţelor de politică mone-tară (FED vs. BCE), dar şi a realităţilor macrofinanciare şi perspectivelor din ţările emergente şi în dezvoltare.

Subliniem însă faptul că pe termen mediu-lung sunt semnale care conturează scenariul consolidării globalizării, inclusiv în plan valutar, din care s-ar putea desprinde la un moment dat realitatea unei monede globale. Evoluţiile recente ale cursurilor nominale EUR/USD, EUR/CHF, USD/JPY exprimă faptul că are loc o realiniere (spre paritate) a principalelor valute din economia mondială“. În prezent asistăm la o divergenţă fără precedent în sfera politicii monetare (SUA versus zona euro/Japonia), aspect reflectat de dinamica recentă a principalelor valute (aprecierea dolarului, deprecierea euro), aminteşte economistul de la Banca Transilvania.

Politicile monetare divergente din zona euro vs SUA ar putea genera mişcări ample la nivelul cursului de schimb şi dobânzilor la nivel internaţional. În particular, creşterea dobânzilor în SUA ar putea conduce la o ieşire de capitaluri de porto-foliu din ţările emergente (inclusiv România), cu implicaţii asupra randamentelor la titluri de stat şi asupra cursului de schimb. Un factor care ar putea contrabalansa (cel puţin parţial) această presiune este însă politica de relaxare cantitativă implemen-tată de către BCE, în opinia economistului-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, spune că vedem simptome ale războiului valutar în Asia, dar şi în ţările europene nordice. Pe de altă parte, Fed-ul este condamnat la creşterea dobânzii cheie în contratimp cu BCE, ceea ce va face ca dola-rul să continue să se aprecieze faţă de euro. „În condiţiile în care majoritatea băncilor centrale se confruntă mai degrabă cu problema creşterii economice slabe decât cu problema inflaţiei, este de aşteptat ca politicile monetare să fie mai degrabă relaxate, SUA fiind într-o situaţie atipică care o obligă să demareze o politică monetară restrictivă“, apreciază Crăciun.

Până în prezent, traiectoria EUR/USD a fost în principal ghidată de politica BCE, aminteşte Ciprian Dascălu, econo-mistul-şef al ING Bank: „BCE a anunţat programul de relaxare cantitativă în ianuarie şi ne aşteptăm să îl îndeplinească cu succes prin sporirea balanţei cu 60 miliarde de euro lunar. Ne aşteptăm ca politica BCE să inflameze aşteptările infla-ţioniste şi să împingă şi mai jos ratele reale de dobândă şi moneda unică. În următoarele luni credem că piaţa valutară îşi va muta focusul pe politica Rezervei Federale din SUA. Suntem din ce în ce mai încrezători că Fed va creşte rata dobânzii în iunie şi o va duce la 0,75% şi 1,50% la finele anului 2015, respectiv 2016. În tot acest interval ne aşteptăm ca BCE să menţină rata de referinţă nemodificată la 0,05%“.