Surse din piaţă susţin că bugetul alocat unui medic de top poate ajunge la peste 20.000 de euro pe an, dat fiind că participă în medie la două congrese internaţionale pe an, doar cazarea, masa şi transportul costând jumătate din sumă. Restul banilor se cheltuiesc pe activităţi de cercetare, materiale informative, participări la seminarii şi conferinţe.

CEL MAI RECENT SCANDAL DATEAZĂ DIN 2011, CÂND COMPANIA FARMACEUTICĂ JOHNSON & JOHNSON A PLĂTIT O AMENDĂ DE 70 DE MILIOANE DE DOLARI DUPĂ ÎNŢELEGEREA CU AUTORITATEA DE REGLEMENTARE A PIEŢEI DE CAPITAL DIN SUA PENTRU PLĂŢILE IMPROPRII FĂCUTE DOCTORILOR DIN GRECIA, Polonia şi România. Angajaţi ai J&J ar fi mituit medici din sistemul public şi farmacişti pentru a prescrie produse pe care compania le promova în mod activ.

Angajaţii ar fi lucrat cu distribuitori locali pentru a livra cash medicilor angajaţi în sistemul public care comandau medicamente J&J pentru pacienţi. Compania farmaceutică românească ar fi asigurat şi călătorii pentru anumiţi medici care au fost de acord să prescrie produse J&J. Din 2000 pînă în 2007, J&J ar fi câştigat un profit de 3,5 milioane de dolari din vânzările obţinute în acest fel. Angajaţii companiei sau distribuitorii ar fi livrat apoi către doctori cash-ul care echivala cu 3-5% din costul medicamentelor prescrise, se arăta în raportul The Securities and Exchange Commission.

Mai mult, angajaţii ar fi solicitat agenţiilor de călătorie folosite să taxeze excesiv compania pentru a genera cash pentru familiile medicilor care ar fi participat la deplasări sau pentru a furniza bani de buzunar medicilor aflaţi în voiaj.

Pascal Prigent, directorul GSK România, susţine că nu este nimic greşit ca industria să colaboreze îndeaproape cu liderii de opinie, iar problema constă în conţinutul şi natura acestor relaţii. „S-au înregistrat excese, s-au făcut greşeli şi s-au dovedit, bine documentat, că au existat multe cazuri de relaţii inadecvate într-un trecut nu prea îndepărtat. Este totuşi oarecum nedrept să evaluăm relaţiile actuale în lumina aspectelor din trecut, în condiţiile în care s-au înregistrat progrese foarte importante în asigurarea transparenţei şi eticii„, declară Prigent, admiţând că situaţia nu este încă perfectă şi pot apărea, în continuare, unele erori.

OFICIALII ARPIM SPUN ASTĂZI CĂ PROMOVAREA DE MEDICAMENTE INOVATOARE SE FACE ÎN FAVOAREA PROGRESULUI ÎN MEDICINĂ, dar în special în favoarea pacientului. „Principala preocupare a companiilor farmaceutice este beneficiul ştiinţific pe care aceste congrese îl aduc. Nu sunt sponsorizate niciun fel de alte activităţi decât cele strict legate de educaţie„, mai spune Igrişan.

Actul normativ care reglementează stimularea prescrierii medicamentelor este cel puţin ambiguu, dacă ne gândim la proprietatea termenilor folosiţi: când publicitatea pentru medicamente se adresează persoanelor calificate să prescrie sau să elibereze astfel de produse, nu trebuie să li se ofere, să li se acorde sau să li se promită cadouri, avantaje în bani sau natură, cu excepţia acelora care nu sunt costisitoare şi care sunt relevante pentru practica medicală sau farmaceutică (art. 805, alin. 1 din Legea 95/2006).

Potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei, atât timp cât publicitatea adresată medicului prescriptor se realizează prin oferirea de avantaje în bani, nedefinirea sintagmelor „simbolic„ şi „costisitoare„ conduce la situaţia în care sumele de bani influenţează medicul prescriptor. „Sunt companii care câştigă bani frumoşi din vânzarea vorbelor de nimic. Profesorii nu au nevoie să fie educaţi de departamentele de lobby ale companiilor. Nu mai e ca acum 15-20 de ani.

Participă la congrese internaţionale şi dacă există ceva important şi inovativ care merită atenţia lor vor afla cu siguranţă„, susţine, sub protecţia anonimatului, un fost executiv din piaţa farma. În anul 2012 companiile membre ale ARPIM au efectuat, dincolo de banii alocaţi medicilor, sponsorizări către peste 300 de fundaţii, spitale sau instituţii medicale de pe întreg teritoriul României pentru dotarea cu aparatură tehnico-medicală şi ştiinţifică. Suma totală direcţionată depăşeşte valoarea de 2,8 milioane de lei şi constă în echipamente (scaune de chimioterapie, ecografe, aparat ultrasunete, ecograf portabil etc.), materiale auxiliare necesare activităţilor medicale şi administrative (calculatoare, aer condiţionat, uniforme, paturi).

„Echilibrul dintre evaluarea ştiinţifică şi promovare nu a existat întotdeauna, iar industria încă plăteşte, în prezent, din punct de vedere al imaginii, pentru excesele de odinioară„, mai spune Pascal Prigent, directorul general al GSK România. Potrivit managerului, normele noi la care sunt supuse medicamentele după ce şi-au obţinut autorizaţia de punere pe piaţă fac ca industria farmaceutică să fie una dintre cele mai reglementate din lume. Dincolo de componenta de educare, utilă şi esenţială după cum susţine industria farmaceutică, dilema etică se ridică în momentul în care reprezentantul medical venit în cabinetul medicului ştie că, la sfârşitul lunii, o bună parte din salariul său va depinde strict de câte produse din cele pe care le promovează se vor vinde în farmaciile din zonă la sugestia doctorului. Iar vânătoarea pentru îndeplinirea obiectivelor financiare face ca graniţa să fie sensibilă.