ANALIZĂ A PRODUSELOR FARMACEUTICE CELE MAI PRESCRISE ÎN DOUĂ SEGMENTE OARECARE ARATĂ DIFERENŢE URIAŞE. Cum se explică asta? Dacă patologiile cu care ne confruntăm astăzi în România sunt similare ca distribuţie în populaţie cu cele din alte ţări, ne-am aştepta ca şi produsele farmaceutice prescrise să fie similare. Cu toate acestea, nu sunt„, spune Sergiu Neguţ, consultant şi fost director în cadrul unui lanţ de clinici private.

Dincolo de nivelul de rambursare a produselor de către casele de asigurări de sănătate, diferit de la o ţară la alta, există cazuri când produse decontate similar de către stat au vânzări diferite de la o ţară la alta, de la o regiune la alta sau chiar de la un spital la altul. În aceste cazuri, explicaţia stă în rolul liderilor de opinie şi al activităţilor de marketing şi vânzări ale companiilor de farmaceutice. „Capacitatea liderilor de opinie de a-i influenţa pe ceilalţi medici este uriaşă, nu doar prin prisma prestigiului profesional, cât şi prin cea a autorităţii pe care o au în secţiile, spitalele şi comisiile de specialitate pe care le conduc„, mai spune Neguţ.

Apoi, companiile farmaceutice caută sprijinul liderilor de opinie pentru orice produs inovativ cu care intră în piaţă, pentru că, aşa cum spunea şi Andrei Foişor, doar prin cererea generată şi amplificată de liderii de opinie un medicament poate ajunge pe listele de medicamente compensate, dar nu numai. „Indiferent de statutul de rambursare, discipolii profesorului X rar vor prescrie altceva decât profesorul. Dacă în cazul segmentului de retail influenţa este relativă, în cazul conduitei terapeutice din spital, influenţa este absolută - spitalul comandă ce solicită liderul de opinie, iar medicii prescriu ce s-a comandat„. Cei care acţionează contrar direcţiei trasate îşi pot pierde slujba, după cum declară un executiv care a ales să părăsească de curând industria farmaceutică: „cei care lucrează pe secţia domnului profesor urmează 100% direcţia, altfel îşi pot risca poziţia în cadrul acelei organizaţii„.

UNEORI LOBBY-UL COMPANIILOR POATE CONDUCE LA ANOMALII ÎN PIAŢĂ, iar acelaşi medic să vorbească în conferinţe susţinute în aceeaşi zi despre două produse destinate aceleiaşi afecţiuni. „Ar fi frumos din partea domnilor profesori să nu promoveze două produse concurente în acelaşi timp. Dacă profesorul X a hotărât că pentru pacienţii lui cel mai bun produs este Y, atunci nu poate susţine în aceeaşi zi în cadrul altui workshop că şi produsul Z este cel mai bun pentru aceeaşi afecţiune. Este un gen de prostituţie morală care nu se justifică la acel nivel„, mai spune fostul director general.

ANA IGRIŞAN, DIRECTORUL DE COMUNICARE AL ASOCIAŢIEI ROMÂNE A PRODUCĂTORILOR INTERNAŢIONALI DE MEDICAMENTE, CARE GRUPEAZĂ CELE MAI MARI MULTINAŢIONALE DE PE PIAŢA LOCALĂ, vede relaţia dintre medic şi companie drept „deosebit de importantă„ şi are la bază o componentă „fără de care nu ar exista progres în tratarea pacienţilor„, educaţia medicală. Igrişan observă că, în România, politicile publice de încurajare a educaţiei medicale continue în rândul medicilor lipsesc, iar din această cauză halatele albe au acces restrâns la tratate sau la studii despre medicamente noi ori la evenimente medicale în cadrul cărora se mediatizează noi descoperiri ştiinţifice importante.

„În lipsa acestei relaţii medic-companie, medicii ar trebui să se bazeze doar pe informaţiile acumulate în timpul facultăţii, care, de cele mai multe ori, sunt perimate, iar informaţiile despre noile produse sau descoperirile ştiinţifice de ultimă oră nu ar putea ajunge la pacienţi„, mai spune Igrişan. Companiile farmaceutice încearcă să acopere acest deficit punându-le medicilor la dispoziţie informaţii despre produse noi sau facilitându-le accesul la diferite simpozioane de profil. „Există şi excese şi abuzuri şi acuzaţii de corupţie, pentru că opinia unui lider poate influenţa vânzări de milioane sau zeci de milioane de euro. Sunt şi abateri de la aceste coduri etice, pentru că există de pildă congrese care se desfăşoară în staţiuni hiper-luxoase, unde este foarte greu pentru un medic nesponsorizat să-şi permită participarea„, spune Sergiu Neguţ.