La momentul achiziţionării Volksbank România, din poziţia bună în care se afla, BT a venit cu două propuneri faţă de clienţii VBRO: oferta de conversie a creditelor CHF şi diminuarea datoriei totale aferente creditelor curente ale clienţilor VBRO persoane fizice. În total, aproape 34.000 de clienţi ai Volksbank România au beneficiat de acestea, valoarea totală a reducerilor din cele două campanii fiind de aproape 1,5 miliarde de lei. Peste 83% dintre clienţii Volksbank cu împrumuturi în franci elveţieni au acceptat oferta de conversie, care a constat în oferirea unei reduceri de 22,5% pentru cei care au convertit creditele VBRO din CHF în lei sau euro, aplicabilă soldului creditului curent rezultat ca urmare a diminuării cu comisionul de risc/de administrare plătit efectiv şi nerecuperat de clienţi până la data conversiei (aproape 96% dintre clienţi au ales conversia în lei). Diminuarea datoriei totale aferente creditelor curente ale clienţilor persoane fizice a fost aplicată automat, indiferent de moneda împrumutului, în perioada 17 august – 30 septembrie şi a constat în diminuarea cu echivalentul sumelor achitate de clienţi drept comision de risc/de administrare şi/sau de rezervă minimă obligatorie şi nerestituite anterior.

Achiziţia Volksbank a fost un act de curaj pentru BT, admite Horia Ciorcilă, care îşi aminteşte că până şi acţionarii băncii, cum ar fi partenerii de la BERD, îi întrebau „ce le-a venit“: „Eu le explicam că e interesant, că sistemul IT e complementar, că avem multă forţă, că au o masă foarte mare de clienţi de retail, care sunt o foarte bună oportunitate de creştere“. Dar oportunităţile de creştere nu s-au terminat, ţine să sublinieze Horia Ciorcilă: „Poate nu toţi colegii mei sunt de acord cu mine, pentru că ei îşi doresc să mai şi respire, dar eu cred foarte mult că momentul respiratului este mai încolo. Acum este momentul oportunităţilor pentru Banca Transilvania şi cred că este o perioadă cu care e greu de crezut că ne vom mai întâlni. Contextul în care ne aflăm noi acum este unul unic pentru o organizaţie ca a noastră şi noi suntem una din foarte puţinele flori rare din România de asemenea dimensiuni – mă refer la organizaţii antreprenoriale locale, care să poată să atragă capital şi să facă lucruri mari“. Părerea bancherului este susţinută de statisticile din piaţă: în top 100 cele mai valoroase companii din România, editat de Ziarul Financiar, există doar şapte companii româneşti cu capital antreprenorial local.

„Din păcate, România a fost cam rasă la capitolul companii antreprenoriale mari“, spune Horia Ciorcilă, care nu vede cum ar putea, în acest moment, o companie antreprenorială românească să ajungă sau să depăşească valoarea de un miliard de euro: „Sunt multe firme medii, care ajung la valori de piaţă de zeci sau chiar sute de milioane de euro. În actualul context însă, e greu de crezut că o nouă firmă se va mai apropia de o valoare de piaţă de aproape 2 miliarde de euro, cum suntem noi. Între BT, RCS, Dedeman şi restul pieţei e o distanţă foarte mare şi România are nevoie de mult mai multe companii locale. E bine că au venit multinaţionalele, ele trebuie să existe în economie, dar şi mai importante sunt companiile care cresc local, cu specific local, iar capitalul local trebuie încurajat pe toate sectoarele economice. Este şi unul dintre motivele pentru care BT va rămâne banca oamenilor întreprinzători, scopul nostru e ca România să crească şi să se dezvolte din interior“.

„NOI VOM LUPTA“.

La un an după achiziţia care l-a adus în poziţia de cel mai activ bancher pe piaţa de retail, Horia Ciorcilă s-a văzut în faţa propunerii legii cu darea în plată, care permite debitorului să cedeze bunul gajat băncii fără a mai rămâne dator cu diferenţe băneşti, prezente sau viitoare. Horia Ciorcilă crede, la fel ca toţi ceilalţi bancheri, că legea nu se adresează doar cazurilor sociale, ci de fapt unei întregi pieţe unde s-au făcut multe greşeli. Aminteşte de cifrele conform cărora doar 1,7% din creditele până în 150.000 de euro sunt credite neperformante. „Neperformantele încep de la sumele mari. Eu cred că cei care plătesc de ani de zile, care locuiesc în casa aceea, care nu au venituri spectaculoase nu vor vrea să renunţe la case, iar dacă vor vrea vom găsi soluţii de reducere a datoriilor, vom găsi o abordare mult mai adecvată a legii dării în plată“, spune bancherul, care povesteşte că BT a abordat punctual în perioada crizei cazurile sociale, propunând clienţilor modalităţi de restructurare a împrumuturilor, diminuarea sumelor lunare de plată, prelungirea perioadei de creditare sau transformarea unor produse de creditare care nu mai erau compatibile cu profilul clienţilor.

În anul 2009, la nivelul Băncii Transilvania, au fost înregistrate aproximativ 1.500 de solicitări sociale, iar numărul acestora a scăzut anual, ajungând în 2015 la un total de sub 300. „Este adevărat că pe noi legea dării în plată ne va prinde cu mare expunere pe retail. Dar noi am făcut mai multe simulări şi vom lupta. Avem obligaţia să luptăm şi vom merge pe toate căile să atacăm cazurile în care cetăţeni care au luat credite de zeci de milioane de euro şi au luat proprietăţi supraevaluate vor să ni le pună în braţe. Noi nu vom accepta aşa ceva şi suntem dispuşi să susţinem litigii de lungă durată pentru a obţine dreptatea. O persoană care ia un credit să îşi ia o locuinţă e cu totul altceva decât una care a speculat. Nu poţi să spui dintr-o dată că tot riscul e al băncii şi să te speli pe mâini. Trebuie găsit un echilibru“, explică Horia Ciorcilă poziţia sa în privinţa legii dării în plată, care a agitat spiritele financiare pe final de an.

Atitudinea sa e relaxată şi pur-sânge ardelenească: e decis să le ia pas cu pas şi să îşi obţină dreptatea, aşa cum o vede el. Dar spune că nu îşi poate scoate din minte următoarele cifre: „Banca Transilvania a dat o singură dată dividende: 50 de milioane de lei în 2009, singura plată de dividende în cei 22 de ani de funcţionare, pentru profitul istoric din 2008. Hai să vă zic ce am dat la stat: în ultimii 7 ani banca a contribuit la bugetul de stat prin impozite directe şi indirecte cu un total de 1,33 miliarde lei, taxele şi contribuţiile aferente cheltuielilor cu cei 6.000 de angajaţi, adăugând un aport suplimentar de aproximativ 1,3 miliarde lei. În plus, investiţiile facute de BT în această perioadă au fost de 940 milioane de lei, în contextul constituirii de provizioane de risc de-a lungul ultimilor 7 ani de peste 3,4 miliarde de lei“.

Tocmai pentru că piaţa bancară şi riscurile aferente înseamnă mai mult decât cazurile sociale, lui Horia Ciorcilă îi pare rău că nu a avut o mai bună coordonare cu colegii din banking, care ar fi putut evita această lege dacă ar fi ieşit public cu o strategie de protecţie a clienţilor din retail: „Urăsc capitalismul sălbatic şi niciodată nu am executat un om bolnav sau un om care a luat un credit ca să locuiască într-o casă. Sunt nişte criterii prin care noi definim un caz social, primul dintre ele fiind plafonul de 150-200.000 de euro. Nu mai e caz social un credit de 1 milion de euro, un domn care a speculat un preţ şi a luat 5 apartamente“.

Banca Transilvania are acum un portofoliu de 700 de milioane de euro credite neperformante, adică aproximativ 6% din total, situându-se într-o poziţie de mijloc la nivelul sectorului bancar, în care BCR înregistra la jumătatea anului 2015 credite neperformante reprezentând 14,7% din portofoliu, în timp ce Bancpost şi UniCredit Ţiriac consemnau rate de neperformanţă de 12,9%, respectiv 10,9%, iar Alpha Bank şi BRD erau sub 6%, cu 5,7%, respectiv 5,9%.

„Problema fundamentală cu legea dării în plată este că nu va şterge cu buretele creditele neperformante, ci, dimpotrivă, va încuraja extraordinar de mult pe cei care de fapt nu mai vor să plătească. Un stat nu are voie să încurajeze indisciplina financiară. Or, legea dării în plată exact asta face“, spune Ciorcilă, care consideră că legea mai are şi potenţialul să zdruncine cel mai mare câştig al României din ultimii ani şi anume echilibrul macroeconomic. Dincolo de acesta, efectele au potenţialul să zdruncine şi piaţa imobiliară, dezvoltatorii şi businessurile din orizontala acestora: „Fundamental, băncile nu vor să execute pe nimeni. Scopul băncilor nu este să aibă parcate sute de bunuri imobile, pentru că ele trebuie întreţinute, ele presupun alte costuri, alt know-how. Noi, ca bancă, dacă ne trezim mâine cu 5.000 de locuinţe (acum avem între 1.000 şi 2.000), le punem pe piaţă şi le vindem cu oricât se vând, pentru că noi avem nevoie de bani şi BNR cere să avem capital, nu proprietăţi în portofoliu. În plus, dacă ai 10.000 de proprietăţi în portofoliu, poţi să fii ce vrei, dar nu prea mai eşti bancă“.

Nu există o soluţie perfectă, concluzionează Horia Ciorcilă. La fel cum nu există doi ani la fel în business şi nici o strategie care să mulţumească pe toată lumea. Bancherul care a construit BT e decis însă să ducă până la capăt ceea ce a început şi să aşeze confortabil singura bancă românească de top acolo unde îi este locul, şi anume pe o poziţie de top în sistemul bancar local.