De aceea, trebuie să ne asigurăm mereu de existenţa unui rezultat educaţional clar al utilizării tehnologiei, pentru ca folosirea acesteia să fie cu adevărat utilă şi să nu devină „o gaură neagră”, spune directorul American International School of Bucharest. În cadrul instituţiei pe care o conduce, a limitat utilizarea tehnologiei în timpul pauzelor şcolare, iar elevii îşi pot folosi telefoanele şi iPad-urile doar în sala de clasă, ca instrumente, cu permisiunea profesorului. 

În ultimii trei ani, AISB a investit aproximativ o jumătate de milion de euro în tehnologii care să sprijine educaţia, printre care se numără: iPad-uri, laptopuri, smartboarduri, interactive boarduri, dar şi licenţe pentru programe educaţionale, software, instrumente de învăţare şi educaţie, baze de date pentru bibliotecă şi baze de date pentru documentare online. Tehnologia este integrată şi în infrastructura instituţiei, ce cuprinde sisteme de informare a elevilor, sisteme de securitate cibernetică şi reţele wireless. „România se adaptează cu paşi uriaşi la tendinţele tehnologice din perspectiva calităţii internetului, iar această ţară are mari profesionişti în domeniul tehnologic, lucru de care AISB profită din plin. Componenta digitală este un instrument care susţine procesul de învăţare a elevilor noştri în toate domeniile”, mai spune Bindley.

Din august, AISB va începe crearea unui centru de design şi inginerie, o investiţie estimată la 500.000 de euro, pe lângă cheltuielile uzuale pentru tehnologie. În prezent, AISB are 830 de elevi din 57 de ţări, 70% dintre aceştia fiind străini, iar 30% români. Taxele AISB variază de la 10.000 de euro pe an în cazul programului Early Childhood, adresat copiilor de doi ani, la 20.000 de euro pe an, în cazul ultimilor doi ani de liceu, taxe ce includ educaţia copiilor, materialele educaţionale, excursiile şi activităţile după orele de şcoală.„Gândiţi-vă că geamurile maşinilor vor deveni ecrane tactile! S-au creat deja prototipuri. Gândiţi-vă că, în loc de cinci manuale în ghiozdan, copilul ar putea purta «căra»  în buzunar doar o  carte digitală”, spune Cosmin Mălureanu despre evoluţia educaţiei. De asemenea, este clar că hardware-ul potenţează evoluţia software-ului, iar acesta din urmă va deveni din ce în ce mai folosit, atât la şcoală, cât şi în companii, adaugă directorul Ascendia. În mod evident, tehnologia pavează calea către cursurile open online, tutoriale video, simulări, rapoarte în Analytics, aplicaţii, proiecţii în realitatea virtuală sau realitatea augmentată, jocuri şi alte inovaţii în învăţare online. Toate acestea duc la o schimbare în experienţa de învăţare şi o regândire a metodelor şi proceselor din acest domeniu.

PAŞI MICI ŞI LENŢI

„România va ţine pasul cu aceste schimbări, dar adaptat la contextul social existent, la ritmul de schimbare şi rata de adopţie a tehnologiei”, declară Veronica Dogaru. În acest sens, educaţia este pilonul principal pentru majoritatea iniţiativelor Orange România de implicare în comunitate, spune aceasta. Una dintre aceste iniţiative este proiectul „Digitaliada”, proiect  pilot ce urmăreşte promovarea educaţiei digitale şi îmbunătăţirea performanţei şcolare a elevilor prin folosirea tehnologiei şi a unor materiale didactice digitale. Fundaţia Orange şi-a propus să identifice comportamentul părinţilor, profesorilor şi al elevilor cu privire la utilizarea tehnologiei în procesul educaţional şi a pornit cu o analiză a situaţiei din România, realizată în parteneriat cu compania de cercetare de piaţă GfK, în 2015. Studiul a arătat că 90% dintre şcolile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre acestea sunt conectate la internet şi în numai trei sferturi dintre şcoli echipamentele sunt şi funcţionale; cu toate acestea, mulţi profesori se declară interesaţi de educaţia digitală. 

Pe baza rezultatelor, au fost luate mai multe decizii. Pe de o parte, cea a promovării educaţiei digitale, printr-o serie de modele de practici implementate în 10 şcoli din mediul rural la clasele V-VIII, pe parcursul întregului an şcolar 2016-2017. Pentru asta, Fundaţia Orange a finanţat construirea unor laboratoare digitale şi a pus la dispoziţia elevilor şi a profesorilor echipamente electronice şi IT dar şi conţinut digital educaţional pentru materiile matematică şi informatică. În plus, a asigurat cursuri de formare a cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor de educaţie digitală la clasă, dar şi asistenţă şi consultanţă de specialitate pe întreg parcursul proiectului. Pe de altă parte, proiectul şi-a propus să motiveze profesorii şi elevii interesaţi să creeze conţinut digital propriu destinat folosirii la orele de clasă şi încurajarea împărtăşirii acestui tip de experienţă şcolară cu toţi profesorii din România; astfel a fost înfiinţată şi platforma online Digitaliada. 

În prezent, 10 şcoli gimnaziale din mediul rural beneficiază de metode de educaţie digitală în cadrul orelor de matematică şi TIC, iar Fundaţia Orange aşteaptă rezultatele proiectului pilot, în care au fost investiţi până în prezent 350.000 de euro. Printre proiectele realizate de Orange cu scopul susţinerii educaţiei se numără şi SuperCoders, un workshop de programare dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani, unde cei mici învaţă să codeze, „Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”; prin intermediul unor workshopuri interactive susţinute de traineri specializaţi, copiii au învăţat cum pot accesa instrumentele digitale şi cum se pot feri de potenţialele pericole de pe internet