Ana Maria Marian, Intermedicas: Ambele contează foarte mult pentru că actul medical este o experienţă pentru pacient cu tot ceea ce presupune el. Felul în care te întâmpină colega de la recepţie, felul în care faci o programare, felul în care ţi se face follow-up trebuie să formeze un proces complet. De multe ori în România pacienţii care au probleme grave de sănătate închid ochii la aspectele mai puţin plăcute legate de aspect sau de felul în care le vorbeşte medicul în favoarea actului medi-cal pe care pacientul îl consideră cel mai bun. Asta poate însemna chiar să stai mai multe ore la uşa unui profesor. Nu este un model ideal, pentru că actul medical trebuie să fie complet, de la cap la coadă.

Luca Militello, Spitalul Monza: Din păcate, medicii provin dintr-o cultură a spitalelor de stat unde atitudinea în relaţia cu pacientul nu este întotdeauna cea mai bună. Operatorii privaţi ţin cursuri specifice legate de felul în care se interacţionează cu pacientul pentru că imaginea pe care o laşi contează foarte mult. Dacă imaginea nu e urmată de un act medical de înaltă calitate, atunci pacientul pierde şi timp şi bani, însă imaginea este primul contact între clinică şi pacient şi contează enorm.

Robert Şerban, Gral Medical: Când am început să dezvoltăm partea de chirurgie, am făcut o cercetare prin mai multe spi-tale din regiune. Am fost la un mare spital privat din Turcia, unde făcând turul unităţii mi s-au arătat cabinetele de consultaţii, sala de aşteptare, recepţia, cazarea şi cantina. Am întrebat de blocul operator, radioterapia, ATI-ul şi cu mare greu mi le-au arătat pentru că mare parte nu funcţionau de niciun fel. Apoi am fost în Israel, unde primul lucru a fost să mă ia de mână şi să mă ducă în blocul operator să văd dotările. Am întrebat după şi despre cazare, care arăta mediocru, şi mi s-a recomandat hotelul de vizavi. Dacă mă întrebaţi la ce se uită pacientul român, o să vă întreb şi eu câţi români se duc în Israel şi câţi aleg Turcia şi v-am dat răspunsul.

Ana Maria Marian, Intermedicas: Dincolo de un aspect frumos, cred că pacienţii caută şi altceva. Mulţi merg în Turcia pen-tru că nu ştiu unde altundeva să meagă. Turcia este accesibilă şi sunt multe cazuri de pacienţi care au ajuns acolo, iar reco-mandările se transmit din gură în gură. Nu cred însă că Turcia atrage doar prin partea de customer service, ci chiar spun că unii ar alege Germania sau Israel dacă ar şti cum se ajunge acolo, dacă problema nu poate fi rezolvată în România. Turcia şi-a făcut multă publicitate pe piaţa locală.

Business Magazin: Cum se poziţionează România în materie de preţuri? Cât de mult contează preţul când pacientul op-tează pentru un centrul medical privat ca să îşi trateze afecţiunea?

Robert Şerban, Gral Medical: Ca preţuri, România se poziţionează sub Israel, Germania şi Turcia, iar pacienţii se uită la bani. Este interesant faptul că cei care ar cheltui 20.000 de euro pentru tratament în străinătate nu ar aloca aceiaşi bani ca să se trateze în România. Costul este însă un aspect secundar pentru cei care vin să se trateze de anumite afecţiuni, pre-cum cele oncologice.

Ana Maria Marian, Intermedicas: Trebuie spus şi că uneori pacienţii dau bani mulţi pe tratamente care nu au finalitatea aşteptată. De multe ori pleacă în străinătate pe cont propriu, ceea ce nu e mereu bine.

Luca Militello, Spitalul Monza: Indiferent de costuri, nu ar trebui să discutăm despre cât plăteşte pacientul, însă asta arată cât de imatură este piaţa autohtonă. Spre deosebire de alte state, unde fie statul, fie asigurătorii, achită integral tratamentul, în România pacientul plăteşte tot. Procentul pe care îl primim de la stat este foarte mic. Din cei 500 de pacienţi pe care îi operăm lunar la spitalul Monza, doar zece nu au probleme financiare. Pentru ceilalţi 490, suma de bani le schimbă viaţa. Un preţ de 5-6.000 de euro este o problemă şi pacienţii fac eforturi pentru a strânge contravaloarea intervenţiei în timp scurt. Deşi o intervenţie de acelaşi fel costă 20.000 de euro în Germania, cei care aleg să se opereze în România nu ar face-o dacă nu ar beneficia de rezultate cel puţin la fel de bune ca şi cele din Europa de Vest. Am câştigat volume mari de pacienţi dintre cei care ar fi ales Viena sau Hanovra.

Business Magazin: Există soluţii reale de finanţare pentru accesul la serviciile medicale ale centrelor de nişă? Ar trebui să dezvolte operatorii sau băncile astfel de produse?

Ana Maria Marian, Intermedicas: Există unele instituţii financiar-bancare care oferă credite pentru sănătate şi aceasta este un ajutor pentru pacienţi.