Arma gazului. Politica folosind resursele energetice este arma preferată a lui Putin, fie că promite reduceri de preţ sau ameninţă cu tăierea aprovizionării cu gaze naturale în toiul iernii. Pentru a arăta ce poate face Rusia pentru prietenii săi, Putin a anunţat la 2 decembrie reducerea cu 30% a preţului plătit de Armenia, după ce fosta republică sovietică a abandonat planurile de asociere cu UE şi a optat în schimb să se alăture uniunii vamale a Moscovei. Opţiunile externe ale Armeniei sunt chiar şi mai reduse decât cele ale Ucrainei, ţara fiind puternic dependentă de sprijinul Rusiei în contextul conflictului cu Azerbaidjan, o fostă republică sovietică cu bogate resurse de petrol şi gaze.

Liderul rus construieşte, de asemenea, conducte pentru a creşte dependenţa fostelor state din blocul sovietic de importurile energetice din Rusia.

Echilibru între Rusia Şi UE. Actualul preşedinte al Ucrainei a oscilat între UE şi Rusia de-a lungul carierei sale politice, scrie Bloomberg. Ianukovici s-a impus, prin fraudă, în alegerile prezidenţiale din 2004, dar a fost respins de protestele masive ale forţelor de opoziţie, favorabile UE şi NATO.

După câştigarea alegerilor în 2010, Ianukovici a anunţat o agendă europeană, afrmând că este nevoie de UE pentru a echilibra presiunile, în special în privinţa energiei, exercitate de Moscova.

Planurile au eşuat după ce Ianukovici a refuzat să accepte cererea UE de a o elibera pe Iulia Ti-moşenko, principalul său opozant politic, fost premier şi lider al Revoluţiei Portocalii. Sentinţa de şapte ani de închisoare primită de Timoşenko a fost condamnată de oficialii europeni ca justiţie se-lectivă.

De asemenea, determinante au fost şi presiunile Moscovei, exercitate direct asupra politicienilor, oamenilor de afaceri şi companiilor din Ucraina. Măsurile luate de Rusia au redus cu circa un sfert schimburile comerciale dintre cele două ţări în acest an.

Criza economică se agravează. Presiunile economice asupra liderului de la Kiev cresc, în contex-tul protestelor de stradă, după ce delegaţiile trimise la Beijing şi Moscova nu au dezvăluit progrese pentru asigurarea unui ajutor financiar de care ţara are nevoie cu disperare.

Economia Ucrainei este în recesiune şi trebuie să obţină finanţare externă de circa 18 mld. dolari anul următor, însă accesul pe pieţele finan-ciare internaţionale este aproape blocat din cauza per-spectivelor economice slabe ale ţării. Costurile de împrumut deja ridicate au crescut şi mai mult în urma agravării crizei politice.

Rezervele valutare ale băncii centrale se află la un nivel periculos de scăzut, în timp ce instituţia trebuie să intervină pentru susţinerea monedei naţionale. Ianukovici a părăsit Ucraina în vâltoarea protes-telor pentru a căuta sprijin în China şi a trimis un înalt oficial guvernamental la Moscova. Nu au urmat însă anunţuri pentru un împrumut la care Kievul spera din partea Chinei şi nici pentru o re-ducere a preţului la gaze naturale de către Rusia, potrivit Wall Street Journal.

Economia Ucrainei depinde de exporturile de oţel, piaţă afectată în ultimii ani de cererea slabă la nivel internaţional. Fostul stat sovietic a încercat să obţină din partea Rusiei o reducere a preţului gazelor, despre care afirmă că sufocă economia ţării. Chiar dacă Ucraina a renunţat să semneze acordul cu UE, Rusia nu s-a grăbit să acorde sprijinul dorit de ucraineni - precum noi împrumuturi şi reducerea preţului pentru gaze.