CÂRLIGUL„ CHINEZESC

La fel ca la Antipa, tot pe expoziţii cade miza grea din acest an şi la Muzeul Naţional de Istorie, povesteşte directorul general al instituţiei, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu. El se aşteaptă ca peste 60.000 de vizitatori să-şi dorească să vadă „Comorile Chinei„, prezentare găzduită de muzeu în perioada 30 aprilie - 1 august. Pentru comparaţie, în 2012 au trecut pragul muzeului 75.000 de vizitatori, iar previziunile pentru anul în curs se îndreaptă către 100.000 de oameni, „un record pentru perioada de după 1989„, spune directorul, referindu-se deopotrivă la expoziţiile temporare găzduite de instituţie, cât şi la cele organizate în ţară cu patrimoniul muzeului.

„Expoziţia ne aduce în rândul muzeelor din Europa şi cu această ocazie ne-am permis să facem amenajări care ne lipseau„, explică Oberländer-Târnoveanu. 650.000 de euro au fost investiţi în sisteme de climatizare, de securitate şi ambientale. Deşi suma este consistentă, reprezintă de fapt doar o picătură din necesarul muzeului, care funcţionează acum la nivel de avarie: din cei 36.000 mp ai clădirii pot fi folosiţi doar 2.500 mp pentru activităţi cu publicul. În perioada 2002-2006 au fost derulate lucrări de consolidare a clădirii, stopate şi nereluate până în prezent.

În 2006, devizul lucrărilor fusese depăşit de 75 de ori şi nimeni nu putea estima cât ar mai putea dura lucrările şi cât ar mai fi costat. Muzeul se află acum într-o stare mult mai proastă decât în 2002; „clădirea a ajuns la capătul resurselor„, spune directorul instituţiei, care crede că investiţia necesară pentru refacerea imobilului ar putea fi de ordinul zecilor de milioane de euro. Importantă ar fi refacerea clădirii astfel încât să fie eficientă energetic şi dotată cu climatizarea necesară păstrării exponatelor. Numai în holul de 1.800 mp al clădirii funcţionează 1.000 de becuri de 75 W; cu toate acestea, „lumina e chioară, vara ne coacem, iarna înghe-ţăm; condiţiile nu sunt potrivite pentru păstrarea patrimoniului„. Alte piedici ale muzeografilor de la instituţia de pe Calea Victoriei din Capitală sunt lipsa spaţiilor de parcare („Poliţia Capitalei şi alte instituţii tratează Muzeul Naţional de Istorie ca o instituţie inamică, cu agresivitate şi lipsă de înţelegere„) şi faptul că nu este inclus în circuite turistice („aşa cum se întâmplă cu Muzeul Satului, deşi am vrea şi am deschis muzeul special atunci când au existat solicitări„).

IN CIUDA FAPTULUI CĂ-I TREC PRAGUL ANUAL ZECI DE MII DE VIZITATORI, DIN TAXA DE INTRARE (8 lei pentru adulţi, 4 lei pentru categoriile cu reduceri) „nu putem acoperi nici consumul de energie al muzeului„, punctează Oberländer-Târnoveanu. Preţul biletelor este păstrat la un nivel redus pentru a nu fi o piedică financiară. „Doar două muzee din România se pot autosusţine în acest moment - Bran şi Peleş„, spune directorul instituţiei care primeşte de la bugetul de stat 70% din cheltuielile instituţiei. Cea mai bănoasă sursă de venit a muzeului sunt aşa-numitele cercetări arheologice preventive, pentru şantierele de autostrăzi, de pildă. Până în 2008, aceste activităţi aduceau un venit de câteva milioane de lei pe an, dar Ministerul Culturii şi Ministerul Finanţelor „adaugă în fiecare an în mod nediscriminat şi necritic noi obiective financiare de atins fără a ţine cont de situaţia reală, de declinul investiţiilor„, declară Oberländer-Târnoveanu.

El se confruntă şi cu lipsa personalului, muzeul având în prezent 138 de angajaţi, doar 40% faţă de nivelul din 2009, deşi „activităţile muzeale au crescut foarte mult iar cei care sunt detaşaţi pentru lucrări arheologice preventive sunt complet scoşi în afara activităţii instituţiei, fiind pe teren. Iar la întoarcere trebuie să se ocupe de partea birocratică a proiectelor„, adaugă directorul muzeului, care se declară cât se poate de preocupat de activităţile organizate pentru care are nevoie de personal. Muzeul Naţional de Istorie a organizat 12 expoziţii în provincie „cu piese care până în 2010 (an de când Oberländer-Târnoveanu se află la conducerea instituţiei, în care lucrează de 33 de ani - n.r.) nu s-ar fi gândit cineva să le ducă în ţară, de pildă tezaurul de la Pietroasele„. Expoziţiile din provincie se realizează prin eforturile muzeografilor de la Bucureşti, de la transport şi până la cheltuielile cu asigurările de transport. „Este ca o expediţie militară, cu tiruri care transportă vitrine şi containerele exponatelor„, explică directorul. Tot el dă detalii despre expoziţiile mari din 2012. „Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere„ a fost deschisă aproape concomitent la Bucureşti în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi în Republica Moldova, la Chişinău, Cimişlia, Căuşeni şi Cahul, în parteneriat cu Institutul Cultural Român Mihai Eminescu din Chişinău. O altă expoziţie a anului trecut a fost „Bing. Magia jucăriilor„, realizată în parteneriat cu Asociaţia Colecţionarilor de Jucării Vechi. Alte două evenimente organizate de Muzeul Naţional de Istorie în 2012 au fost „Geniul Helvetico. Ceasuri şi cutii muzicale elveţiene„ şi „90 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia„, când au fost expuse coroanele, sceptrul lui Ferdinand şi mantiile regale.