Gokhale a facut un calcul similar si pentru Statele Unite, de unde rezulta ca suma totala a bugetelor de asigurari medicale, pensii si alte obligatii sociale este de 79.000 de miliarde de dolari sau cam 500% din produsul intern brut. In momentul de fata, datoria publica a SUA este de circa 60% din PIB. Multe dintre aceste probleme nu vor aparea decat in cateva zeci de ani. Dar cum cele mai multe state dezvoltate se vad in situatia de a avea tot mai putini angajati care sa acopere pensiile si serviciile medicale pentru cei mai in varsta, si capacitatea lor de a se imprumuta se apropie mai repede de limita. In raportul sau anual din 2009 privitor la Grecia, Fondul Monetar International a avertizat ca alocarile bugetare "excesive" pentru pensii si asigurari medicale vor face ca nivelul datoriei sa ajunga in 2050 la 800% din PIB daca nu sunt operate modificari in sistem. Cifra coincide cu calculele lui Gokhale, dar este un prag teoretic: creditorii internationali vor cere cu siguranta modificari in politicile publice cu mult inainte ca Atena sa apuce sa se imprumute atat de mult.

"Criza pensiilor este cel mai mare test pentru dorinta Greciei de a se apuca de reforme profunde", sustine Kevin Featherstone, expert in economia politica a Greciei la London School of Economics. "Orice reforma substantiala trebuie sa duca la reducerea beneficiilor pentru angajati - iar guvernul trebuie sa demonstreze ca poate face fata presiunilor sindicale."

Guvernul grec a propus ridicarea varstei de pensionare la 63 de ani, dar acesta s-ar putea sa fie doar un inceput. Presedintele francez Nicolas Sarkozy s-a intalnit cu liderii sindicali, pentru a prospecta posibilitatea de crestere a varstei de pensionare de la 60 de ani, cat este acum. Spania a propus ca varsta de pensionare sa creasca la 67 de ani, de la 65 in prezent; in fata opozitiei sindicatelor, totusi, guvernul a inceput sa ezite.

Pensiile au devenit un subiect de disputa nu doar intre angajati si stat, dar si intre guvernele din Europa. Germania, spre exemplu, care a intreprins pasi politici dificili pentru a creste varsta de pensionare la 67 de ani, concomitent cu reducerea beneficiilor, este acum cel mai neinduplecat critic al problemelor fiscale ale Greciei.Problema pensiilor din Grecia depaseste cu mult raportarile false pe care statul le-a facut inca din anii '90 ca sa se poata incadra in criteriile zonei euro si sa adopte moneda europeana. Un raport recent al Comisiei Europene a descoperit ca, in lipsa unor modificari in sistem, Grecia va cheltui pentru pensii si asistenta medicala pentru populatia varstnica aproximativ 37% din PIB pana in 2060, fata de doar putin peste 20% acum, ceea ce inseamna cel mai mare nivel din UE.