Situatia din Statele Unite este diferita, dar la fel de dureroasa. Guvernul se va confrunta cu propria scadenta a socotelilor fiscale, afirma analistii, pe masura ce cei 78 de milioane de americani din generatiile boom-ului demografic de dupa razboi incep sa apeleze la asigurarile sociale si la programul Medicare pentru varstnici, odata ce si-au incheiat activitatea profesionala. Fara introducerea unor impozite mai mari, reduceri ale beneficiilor sau o crestere a varstei de pensionare, programele publice de asistenta vor ramane fara bani in urmatoarele cateva decenii pentru a-si acoperi angajamentele. Si multe state americane sunt din nefericire in urma cu asigurarea finantarii bugetelor de pensii pentru angajatii din sectorul public.

In Europa, conflictul a ajuns deja pe strazi, cu angajatii cerand ca generoasele politici de pensii sa fie pastrate, in vreme ce guvernele fac presiuni sa reduca pensiile si sa creasca varsta de pensionare, deoarece contribuabilii nu mai pot suporta nicio povara suplimentara, iar creditorii nu vor mai finanta imprumuturile excesive.

Problema e mai profunda decat cum sa pastrezi ritmul cu platile si cum sa gestionezi deficitele bugetare care rezulta de pe urma crizei financiare. Din cauza promisiunilor generoase, sumele datorate pentru bugetele de pensii depasesc cu mult in Europa datoriile statelor fata de creditori, adica acelea care au prins Grecia si alte cateva state europene intr-o menghina a imprumuturilor.

Potrivit unui studiu facut de Jagadeesh Gokhale, economist la Institul Cato din Washington, includerea obligatiilor de plata a pensiilor in balanta bugetului Greciei ar arata ca datoria publica este in realitate de 875% din produsul intern brut. Acesta ar fi cel mai mare nivel al datoriei pe ansamblul celor 16 state din zona euro si cu mult peste nivelul oficial al datoriei Greciei, de 113%.

Alte state si-au mascat la fel obligatiile. In Franta, unde nivelul oficial al datoriei este 76% din PIB, cifra totala se ridica la 549% daca se iau in calcul toate angajamentele de pensii. Iar in Germania, nivelul datoriei, oficial situat la 69%, s-ar dovedi de fapt ca ajunge la 418%. Gokhale, ca multi alti economisti, considera acesta un mod mult mai potrivit de a masura nivelul datoriilor unei tari, pentru ca pune in evidenta cat de impovaratoare vor fi - daca nu se va schimba sistemul de pensii - costurile cu populatia care imbatraneste rapid, in plus fata de datoriile deja contractate.

"Trebuie sa privesti in perspectiva si sa vezi cum vor creste cheltuielile cu pensiile in comparatie cu veniturile necesare pentru a le finanta", spune el. "Si nu e vorba numai despre Grecia; toate marile state europene se confrunta cu perspectiva prabusirii bugetelor de pensii." El estimeaza ca pentru a putea finanta complet obligatiile la bugetele de pensii, un stat european ar trebui sa puna in medie deoparte 8% din PIB in fiecare an - o masura practic imposibila, avand in vedere ca majorarea impozitelor, si asa mari, n-ar face decat sa impovareze si mai mult economia.