Totuşi, China s-a opus de-a lungul timpului oricăror acţiuni de amestec în treburile interne ale altor state, posibil din cauza propriilor sensibilităţi, precum Taiwan şi Tibet. Ministrul de Externe de la Moscova a anunţat că Rusia şi China au viziuni similare asupra situaţiei din Ucraina. Informaţia a fost însă urmată de un mesaj clasic al Ministerului de Externe chinez, care a reafirmat principiul neamestecului în treburile interne, precum şi respectul Chinei pentru independenţa, integritatea şi suveranitatea Ucrainei. În aceeaşi zi însă, Beijingul şi-a nuanţat considerabil poziţia.

„China îşi respectă întotdeauna propriile principii diplomatice şi codurile de bază ale relaţiilor internaţionale, valabile şi în chestiunea Ucrainei. În acelaşi timp, am luat în considerare factorii istorici şi contemporani ai situaţiei din Ucraina„, a spus un purtător de cuvânt.

Agenţia chineză de presă Xihua a afirmat că aceste comentarii „clarifică„ poziţia Chinei în privinţa acţiunilor Rusiei în Crimeea. Declaraţia pare că poziţionează China mai aproape de Rusia şi împotriva Occidentului.

La nici două zile, a venit rândul SUA să anunţe că a discutat cu oficialii de la Beijing, iar China susţine necesitatea rezolvării crizei ucrainene pe baza respectării „suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei„. Pentru moment, poziţia Chinei este neclară, dar chiar şi aceasta marchează o schimbare majoră în retorica Beijingului. China priveşte probabil cu mare atenţie şi la acţiunile UE şi SUA de sancţionare a Rusiei.

O reacţie slabă ar putea încuraja ţări care au divergenţe teritoriale cu vecinii. Printre acestea, China are pretenţii faţă de cele mai multe state din regiunea sa, dar mai ales în Marea Chinei de Est şi în Marea Chinei de Sud. La acestea s-ar adăuga şi Taiwan. În toate posibilele divergenţe cu ţările învecinate, China este încă ţinută în şah de forţa militară şi economică a SUA.

O alianţă strânsă a Chinei cu Rusia, mai ales în perspectiva unor sancţiuni economice din partea statelor occidentale, ar întări poziţia celor două ţări. Rusia, cu un teritoriu vast în Asia, ar asigura Chinei resursele naturale de care a doua mare economie a lumii ar avea nevoie.

RUSIA A PETRECUT SUTE DE ANI FORŢÂND GRANIŢELE VECINILOR SĂI DE LA VEST, DUPĂ AFORISMUL ATRIBUIT ŢARINEI ECATERINA CEA MARE ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA CĂ SINGURA MODALITATE DE A PROTEJA GRANIŢELE ŢĂRII ESTE CA ACESTEA SĂ FIE EXTINSE. Invazia lui Napoleon din 1812 şi cea a lui Hitler din 1941 au pus dramatic în evidenţă slăbiciunea Rusiei. Perimetrul de securitate al Rusiei a atins un punct maxim după Al Doilea Război Mondial, când imperiul lui Stalin se întindea până la Elba, graniţa Germaniei de Est cu Vestul. Putin a deplâns colapsul URSS drept cea mai gravă catastrofă geopolitică a secolului XX.

„Putin se comportă ca Uniunea Sovietică. Practic continuă Doctrina Brejnev. Aceasta afirma că există un spaţiu în afara graniţelor sovietice care este al nostru. Asta continuă Putin„, spune Andrei Zubov, istoric şi profesor la Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova, afiliat Ministerului de Externe. Crimeea se află sub ocupaţie militară rusească, iar cetăţenii regiunii, 59% etnici ruşi, vor fi chemaţi la sfârşitul lunii martie să-şi decidă viitorul. O separare ar adăuga Ucraina pe lista statelor care au teritorii sub controlul Moscovei, pe care se regăsesc deja Republica Moldova şi Georgia.