Aluzia lui Cameron era la rezistenţa cunoscută a Germaniei de a accepta emiterea de euroobligaţiuni comune ale zonei euro, mărirea capacităţii Fondului European pentru Stabilitate Financiară (faimoasa "bazooka", despre care s-a spus chiar că ar trebui să crească de la 440 mld. euro la 2.000 mld. euro, pe seama statelor puternice ale eurozonei) şi Banca Centrală Europeană drept creditor de ultimă instanţă pentru statele membre. Problema s-a acutizat la Davos, odată cu presiunile şefei FMI, Christine Lagarde, îngrijorată de o iminentă intrare în incapacitate de plată a Greciei, dar şi de faptul că austeritatea continuă cerută europenilor de Germania poate împinge continentul în recesiune. Recent, Banca Mondială a revizuit prognoza de creştere pentru economia mondială de la 3,6% la 2,5% pentru anul acesta, iar pentru zona euro a anticipat o scădere cu 0,3%, ca efect al crizei datoriilor.

Cancelarul Angela Merkel a declarat însă în faţa participanţilor la Forum că situaţia ţărilor cu datorii mari din zona euro nu se poate rezolva dintr-o lovitură, iar Germania nu-şi poate asuma cheltuieli pe care nu le poate duce, mai ales că datoria publică a ţării a ajuns deja la 82% din PIB. "Dacă pieţele atacă în forţă, flancul Europei va rămâne descoperit. Trebuie să fim atenţi să nu ne epuizăm forţele, pentru că nici noi nu avem resurse nelimitate", a afirmat Merkel. În schimb, cancelarul a insistat pe ideea că Europa poate recâştiga încrederea pieţelor numai prin reguli fiscale mai dure şi reforme structurale care să facă statele mai competitive, iar pe termen lung să devină o Europă federală, unde Comisia Europeană să fie asimilată unui guvern, iar rolul Parlamentului European să crească.

Partea cu austeritatea fiscală ar fi fost poate discuţia cea mai delicată, în condiţiile în care scăderea cheltuielilor şi creşterea impozitelor au adâncit Grecia în recesiune. În schimb, Irlanda a ajuns o poveste de succes, prezentată în premieră la Davos drept temei de optimism pentru Europa: tăierea salariilor în sectorul public şi creşterea vârstei de pensionare au generat excedent bugetar, iar ţara s-a împrumutat miercurea trecută de pe pieţele financiare pentru prima oară din 2010, reuşind să atragă 3,5 mld. euro. "Oamenii îşi asumă sacrificii, dar numai dacă guvernul le explică lucrurile corect şi le arată cât va dura. UE s-a construit pe cooperare, solidaritate şi încredere", a spus Enda Kenny, premierul Irlandei. "Modelul irlandez de redresare e cel de care avem cu toţii nevoie. Nu cred că avem de ales, nu e nicio scurtătură spre rai", a întărit premierul finlandez Jyrki Tapani Katainen.

Tema solidarităţii a fost dezvoltată la rândul ei, după cum era de aşteptat la o reuniune unde au participat mai bine de 70 de miliardari şi care a avut loc la propriu în mijlocul protestelor de tip Occupy, cu tineri ce şi-au construit igluuri din zăpada de la Davos şi au afişat lozinci critice la adresa decalajului de venituri dintre bogaţi şi săraci. Eric Schmidt, directorul executiv al Google, a susţinut că noua "generaţie avută" e mult mai atentă la problemele sociale decât precedentele şi că tinerii milionari şi miliardari din high-tech vor deveni "cei mai mari filantropi din lume". Masa Forumului deja a fost cinstită cu o donaţie de la cel mai mare filantrop: Bill Gates, preşedintele Microsoft, a anunţat că fundaţia sa şi a soţiei sale vor oferi 750 mil. dolari pentru Fondul global de luptă împotriva SIDA, a tuberculozei şi a malariei, spunând că dificultăţile economice nu sunt o scuză pentru a reduce ajutoarele către cei mai săraci.