În campania sa, Renzi beneficiază de apariţia unor opinii similare în Franţa, dar şi în rândul opoziţiei din Grecia şi Spania.  Chiar şi în Germania, partenerii de coaliţie social-democraţi ai lui Merkel au cerut ca Italia şi Franţa să beneficieze de mai mult timp pentru reducerea deficitelor.

Guvernul francez a renunţat deja în această lună la ţinta de deficit bugetar, după ce economia, a doua ca mărime din zona euro după cea a Germaniei, a stagnat în ultimele două trimestre. Economia Germaniei şi cea a Italiei s-au contractat cu 0,2% în trimestrul al doilea.

Montebourg a cerut totodată Băncii Centrale Europene să cumpere obligaţiuni pentru suplimentarea lichidităţilor şi să deprecieze euro pentru susţinerea creşterii economice.

Declaraţiile ministrului economiei au provocat o adevărată furtună la vârful politicii franceze, iar temperamentalul premier Manuel Valls s-a folosit de toată greutatea sa politică pentru a-l elimina din guvern pe Montebourg, cerându-i preşedintelui François Hollande să aleagă între cei doi. ”Eu sau el! Dacă refuzi, va fi fără mine„, i-ar fi spus Manuel Valls lui Hollande, furios din cauza criticilor ministrului economiei, potrivit unuia dintre apropiaţii săi, citat de publicaţia Le Parisien.

Presa franceză a constatat existenţa unei grave ”crize de regim„, după demisia guvernului condus de Manuel Valls, pe fondul divergenţelor profunde cu privire la politica economică a preşedintelui socialist François Hollande, care este nevoit să profite de ”ultima şansă„ pentru a-şi ”salva„ mandatul.

”Criză de regim„, au titrat cotidianul de stânga Liberation şi cotidianul conservator Le Figaro, două publicaţii cu analize politice de obicei opuse, însă ambele publicând fotografii ale şefului statului singur.

RĂMÂNTĂRILE AU AJUNS ŞI ÎN AUSTRIA

Michael Spindelegger, liderul conservatorilor austrieci, parteneri de coaliţie cu social-democraţii, a demisionat, subminat de contestarea în cadrul propriului partid, OVP, din cauza poziţiilor divergente legate de reformele fiscale.

”Cer tuturor loialitate şi coeziune, inclusiv partenerilor de guvernământ, a spus într-o conferinţă de presă Spindelegger, care a demisionat totodată din funcţiiile de ministru al finanţelor şi vicecancelar.

Plecarea sa deschide o perioadă de incertitudine pentru marea coaliţie - tradiţională în Austria - condusă din decembrie 2013 de către cancelarul social-democrat (SPO) Werner Faymann. SPO şi OVP au poziţii opuse asupra necesităţii reformelor fiscale. SPO pledează de mai mulţi ani pentru introducerea unui impozit pe avere, refuzat de către conservatori.

În interiorul taberei sale, liderul OVP a fost criticat dur de către trei guvernatori regionali (Tirol, Austria Superioară şi Vorarlberg), care îi reproşează o politică de economisire prea rigidă. Guvernatorul Tirolului a cerut o relaxare a fiscalităţii.

”Cei care spun că este necesară o reformă a fiscalităţii acum nu pot să o facă decât cu datorii„, i-a replicat marţi Spindelegger.Ponderea datoriei publice a Austriei în Produsul Intern Brut este de 79%, iar coaliţia doreşte să aducă această cifră la 71,5% până în 2018.

Ministrul demisionar s-a pronunţat pentru o reformă fiscală, dar ”la momentul potrivit„, ţinând cu orice preţ la obiectivul reducerii deficitelor publice şi întocmirii unui buget echilibrat pentru 2016.