Concluzia recenta a unor cercetatori este ca nu fiecare persoana saraca este un antreprenor ce asteapta sa fie descoperit, dar ca imprumuturile ajuta la amortizarea unora dintre cele mai dure lovituri ale saraciei. "Principala concluzie e ca microcreditele pur si simplu nu au salvat lumea", considera Dean S. Karlan, profesor de economie la Universitatea Yale. "Nu este singura solutie de schimbare in bine, asa cum au prezentat-o promotorii ei, dar a avut si efectele ei pozitive." Totusi, promotorii ei de la inceputuri nu vor ca reputatia domeniului sa fie intinata de noii investitori care cauta sa obtina profituri de pe spinarea saracilor, desi recunosc ca s-au cam terminat zilele cand institutiile se multumeau doar sa castige cat sa-si acopere costurile. "I se spune investitie sociala, dar nimeni nu are o definitie pentru investitiile sociale; nimeni nu spune, spre exemplu, ca trebuie sa faci un profit sub 10%", comenteaza Chuck Waterfield, care gestioneaza Mftransparency.org, un site ce promoveaza transparenta, finantat de unii dintre cei mai mari investitori in microfinantare.

Industria microcreditelor, cu active de peste 60 de miliarde de dolari, s-a dezvoltat fara dubiu mult peste radacinile ei caritabile. Elisabeth Rhyne, sefa Centrului pentru Incluziune Financiara, declara anul acesta intr-o audiere la Congresul american ca bancile deserveau 60% din toti clientii de credite; 35% dintre ei erau deserviti de organizatii neguvernamentale, iar uniunile de credit si bancile rurale aveau 5% din baza de clienti. Capitalul privat a intrat in zona microfinantarilor in urma cu circa zece ani, dar abia Compartamos, o companie mexicana care a inceput ca o mica organizatie non-profit, a obtinut 458 de milioane de dolari printr-o vanzare publica de actiuni in 2007, facandu-i pe investitori sa-si dea seama de potentialul de castiguri al domeniului, spun expertii.

Desi fondatorii Compartamos s-au angajat sa bage banii obtinuti tot in dezvoltare, analistii cred ca dobanzile mari si profiturile sanatoase facute de cei de la Compartamos, cea mai mare institutie de microfinantare din emisfera vestica, cu 1,2 milioane de clienti activi, au facut sa creasca dobanzile in tot Mexicul. Potrivit Microfinance Information Exchange, un site cunoscut si sub numele de Mix, unde peste 1.000 de companii de microfinantare din lume isi publica cifrele, Compartamos percepe o dobanda anuala efectiva de aproape 82%. Informatia de pe site este din 2008, cel mai recent an disponibil.

Dar debitorii saraci sunt adesea prea putin experimentati si prea necajiti ca sa inteleaga cat de mult urmeaza sa plateasca, spun expertii. In Mexico City, Maria Vargas a imprumutat sume tot mai mari de la Compartamos in ultimii 20 de ani ca sa-si extinda fabrica de tricouri, de la cinci masini de cusut la 25, cate are acum. E totusi confuza cu privire la dobanda pe care o plateste, desi o considera ridicata.