În acea dimineaţă, Rachel Holt, pe atunci directorul general pentru D.C. al Uber, se instala în noul său birou. La fel ca şi în alte oraşe unde a intrat Uber, labirintul reglementărilor activităţii locale de taximetrie nu păreau să interzică în mod explicit serviciul companiei. În D.C., taxiurile galbene trebuia să folosească kilometraje pentru calcularea tarifelor, în timp ce limuzinele puteau percepe doar tarife prestabilite. Însă în legislaţie exista o a treia clasificare, în secţiunea 1299.1 din reglementările municipale ale Districtului Columbia, care aparent contrazicea celelalte două reguli prevăzând că sedanurile care transportă şase pasageri sau mai puţini puteau percepe tarife în funcţie de timp sau kilometrii parcurşi. Abordarea Uber se încadra în mod clar.

După ce a văzut mesajul, Holt a trimis un e-mail la biroul lui Linton, cerând o clarificare. I s-a spus că i se va răspunde în termen de 48 de ore. Aceasta se întâmpla într-o zi de miercuri, iar Linton era cunoscut ca un om care se ţine de cuvânt. Vineri, biroul lui Linton a „şoptit” presei locale să se adune în faţa hotelului Mayflower de pe Connecticut Avenue. Preşedintele a comandat apoi o maşină Uber din cartierul Cleveland Park şi a dus-o la hotel, unde a fost întâmpinată pe strada circulară de cinci inspectori ai D.C. Taxicab Commission. Sub privirile a trei reporteri, ofiţerii au aplicat şoferului uimit o amendă de 1.650 de dolari pentru conducerea unui vehicul fără licenţă în district şi care, printre alte abateri, nu a putut prezenta dovada asigurării. Apoi au sechestrat maşina pentru tot weekendul. Stând în faţa presei, Linton a criticat Uber pentru dezlănţuirea haosului normativ în oraş. „Ceea ce încearcă ei să facă este să fie atât taxi cât şi limuzină”, a explicat el. „În conformitate cu modul în care este scrisă legea, acest lucru pur şi simplu nu se poate face.”

Holt, care ajunsese cu trei minute mai târziu la faţa locului, după ce a fost alertată de şofer că vin probleme, nu ştia ce să creadă. Potrivit citaţiilor, Linton îl urmărea pe şofer, care avea reşedinţa în Virginia, şi nu Uber, şi o făcea în baza uneia dintre cele mai obscure şi fără sens reguli ale oraşului, aceea că şoferii de limuzină trebuie să prezinte în avans un tarif călătorului şi nu să folosească un aparat care măsoară timpul şi distanţa. Scopul amenzilor părea să fie mai ales intimidarea şoferilor şi descurajarea înrolării lor în echipa Uber. Nimic din ce făcea Linton nu afecta activitatea propriu-zisă a Uber în oraş, cu atât mai puţin creştere rapidă a afacerii de acolo.

În următoarele câteva luni, afacerea Uber în D.C. a crescut în ritm alert. Problema statutului legal al Uber căzuse în sarcina unei consiliere locale, Mary Cheh, preşedintele Comisiei pentru Transport şi Mediu.

Democrată şi absolventă a Facultăţii de Drept a Harvard, Cheh lupta de ani de zile să aducă taxiurile din D.C. în epoca modernă. „Chiar şi când Uber îşi făcea apariţia, încă încercam să reformez industriei taxiurilor, rămasă în secolul XX, poate XIX”, spune ea. Consiliera este un om pragmatic, care a căutat un compromis paşnic între multele şi puternicele interese ale taximetriştilor locali în ceea ce se transforma într-un subiect radioactiv. În primăvara aceea ea i-a trimis o scrisoare lui Linton şi D.C. Taxicab Commission în care cerea să lase în pace maşinile Uber, iar apoi a început să lucreze la o soluţie de compromis pentru toate părţile, inclusiv pentru cei care erau din ce în ce mai frustraţi de succesul Uber.

Era nevoie, explica ea, de o clarificare precisă a statutului legal al Uber. Cheh a petrecut săptămâna de după Ziua Eroilor din 2012 negociind cu directorii Uber, iar rezultatul acestor discuţii, credea Cheh, a fost un compromis elegant, pe termen scurt, denumit de ea „amendamentele Uber”. Reglementările ar da Uber dreptul să funcţioneze, însă ar adăuga limite de preţ care ar obliga şoferii Uber să ceară tarife de câteva ori mai mari decât cele ale taxiurilor normale.

Ce s-a întâmplat în continuare avea să modeleze tacticile politice ale Uber şi multe dintre start-up-urile de tehnologie care căutau să imite compania.