Cand China a intrat in Organizatia Internationala a Comertului, in 2001, a promis sa semneze cat mai curand posibil documentul OMC care interzice discriminarea companiilor straine in achizitiile guvernamentale. Cele mai multe state industrializate au semnat acest document. Dar China nu l-a acceptat niciodata, lasand drum liber pentru adoptarea politicilor "cumparati doar produse din China" care le permit agentiilor guvernamentale sa favorizeze companii detinute de chinezi cand acorda contracte publice. In sectoare ca tehnologia verde, avantajele companiilor chineze sunt evidente.

Bancile controlate de stat acorda imprumuturi generoase cu dobanzi apropiate de zero pentru companiile detinute de chinezi care produc echipamente de energie curata, cum sunt panourile solare. Iar companiile straine care infiinteaza ferme eoliene in China nu au voie sa-si vanda permisele de emisii de carbon altor companii din Europa, privandu-le de venituri de milioane, in vreme ce companiile cu actionariat chinez care au si ele ferme eoliene au voie sa isi vanda permisele.

Analistii arata catre o crestere a nationalismului economic in toata China, nu doar in interiorul ministerelor, dupa succesul zdrobitor al tarii in fata crizei economice internationale. Ministerul Comertului din China, spre exemplu, a avut toamna trecuta o reactie glaciala, nu neaparat provocatoare la adresa impunerii de catre presedintele Barack Obama a unor taxe pe anvelope.

Dar dupa un weekend de discutii furibunde pe chat-urile chinezesti si sugestii ca guvernul nu e in stare sa tina piept SUA, Ministerul Comertului a emis un comunicat iritat in care isi anunta planurile de a investiga importurile de autoturisme si de carne de pui.

Schimbarile in modul de actiune al Partidului Comunist au adus de asemenea masuri pro-China. Incepand cu armata la sfarsitul anilor '90 si treptat extinzandu-se la toate sectoarele de atunci, partidul si-a obligat membrii sa aleaga: pot fi oficial militari sau guvernamentali sau pot conduce companii, dar sunt descurajati in a avea in acelasi timp functii si in administratie, si in companii.

Schimbarea a insemnat ca executivii, adesea fosti oficiali guvernamentali sau militari transformati in capitalisti, au un interes crescut sa maximizeze profiturile companiilor pe care le conduc.

Influenta corporatiilor este tot mai evidenta. Cladirile de birouri de langa ministerele importante din Beijing sunt intesate cu lobbisti. Ei sunt de obicei angajati ai marilor companii, spre deosebire de companiile independente de lobby care isi fac veacul prin Washington. Executivii chinezi pot vorbi acum deschis despre instructiunile catre lobbistii din Beijing atunci cand nu le convine o anumita masura.